Iohannis a insistat pe tema finanțării corespunzătoare a Politicii de Coeziune și a Politicii Agricole Comune la întrevederea cu președintele Consiliului European

Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit vineri cu președintele Consiliului European, Charles Michel, cu care a discutat aspectele de interes prioritar pentru România în raport cu viitorul buget al Uniunii Europene. Președintele României a insistat, în special, pe necesitatea asigurării finanțării corespunzătoare a Politicii de Coeziune și a Politicii Agricole Comune.

„Unul dintre aspectele principale abordate în cadrul întrevederii a vizat volumul total al bugetului european, Președintele României reafirmând susținerea țării noastre pentru un buget ambițios, preferabil la nivelul propus de Comisia Europeană, în special în contextul în care au fost adăugate noi obiective, mai ambițioase. Președintele Klaus Iohannis a evidențiat faptul că Uniunea și-a asumat o serie de obiective importante prin Agenda Strategică pentru perioada 2019-2024, elaborată pe baza liniilor directoare agreate la Summitul de la Sibiu, iar o implementare reușită a acestor obiective trebuie să fie susținută de o finanțare corespunzătoare”, se arată într-un comiunicat al Administrațieie Prezidențiale.

Președintele României a insistat, în special, pe necesitatea asigurării finanțării corespunzătoare a Politicii de Coeziune și a Politicii Agricole Comune, reiterând faptul că aceste două politici constituie principalele instrumente în reducerea decalajelor de dezvoltare între statele membre și între diferitele regiuni europene.

În acest context, Klaus Iohannis a evidențiat că recuperarea decalajului de dezvoltare față de media Uniunii Europene reprezintă o prioritate majoră și pentru România și că, prin prisma acestor realități, țara noastră trebuie să beneficieze de alocări naționale substanțiale pentru aceste două politici, se mai arată în documentul citat.

Președintele a cerut condiții de implementare flexibile și simplificate

Iohannis a arătat importanța asigurării unor condiții de implementare flexibile și simplificate, care să faciliteze accesul beneficiarilor la fondurile europene și, în același timp, să permită autorităților să adapteze aceste finanțări la nevoile specifice cu care se confruntă diferitele regiuni din România.

„În ceea ce privește Politica de Coeziune, Președintele Klaus Iohannis a punctat o serie de aspecte care prezintă un interes deosebit pentru România în viitorul buget european, respectiv nevoia unei flexibilități sporite a transferului între fondurile aferente Politicii de Coeziune, o mai bună ajustare a cerințelor privind concentrarea tematică în cadrul Fondului European de Dezvoltare Regională, care să permită continuarea finanțărilor pentru infrastructura de bază, precum și necesitatea identificării de soluții care să permită finanțarea proiectelor de infrastructură socială din Fondul Social European.

De asemenea, Președintele României a solicitat menținerea regulii de dezangajare actuale (N+3) sau, dacă nu este posibil acest lucru, asigurarea unei tranziții line către o regulă N+2 și a subliniat importanța menținerii ratelor de cofinanţare pentru proiectele europene la aceleași niveluri ca în actuala perioadă de programare, precum și a unui nivel adecvat al prefinanțării.

Referitor la Politica Agricolă Comună, Președintele Klaus Iohannis a susținut ferm necesitatea continuării procesului de convergență externă a plăților directe, care să permită reducerea discrepanțelor între fermieri la nivelul Uniunii Europene. Președintele României a arătat, totodată, că țara noastră este în favoarea unui mecanism de plafonare a plăților directe pe bază voluntară, nu obligatorie, pentru a permite adaptarea regulilor la nevoile specifice ale agriculturii românești. În privința pilonului II al Politicii Agricole Comune, Președintele Klaus Iohannis a pledat pentru o creștere a alocărilor pentru dezvoltare rurală în raport cu propunerea Comisiei Europene”, potrivit comunicatului.

Iohannis, decis să negocieze „la sânge” pentru România

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, că este hotărât să negocieze „la sânge” pentru ca România să obţină cât mai mulţi bani la fondurile pentru coeziune şi politica agricolă comună din bugetul multianual al Uniunii Europene.

„Ideea este de a găsi prin discuţii de acest tip bilateral numitorul comun pentru bugetul multianual. Eu vin cu ideile pe care le-am elaborat la Bucureşti. Avem o gândire destul de bine fundamentată pentru bugetul pe care îl dorim noi, pornind de la premisa că în orice condiţie se negociază bugetul pentru exerciţiul bugetar următor trebuie să fie un pic mai mare decât bugetul pe exerciţiul care se încheie. Avem aşteptări legate de fondurile dedicate politicii de coeziune, sunt mai multe fonduri care vin în această categorie care pentru noi sunt vitale pentru a atinge o convergenţă acceptabilă cât mai repede. De asemenea, pentru noi sunt foarte importante destinate agriculturii şi pe aceste două capitole sunt foarte hotărât să negociez la sânge ca să obţinem cât mai mulţi bani pentru România, dar sunt şi anumite condiţionalităţi care pentru noi sunt importante, de exemplu flexibilitatea între fonduri ar fi foarte importantă pentru noi”, a spus Iohannis înainte de întâlnirea cu preşedintele Consiliului European.

Potrivit lui Iohannis, este important ca fondul de tranziţie spre o economie mai verde să nu fie parte din coeziune, ci să fie suplimentar. „Astăzi am venit cu toate condiţiile pe care ni le dorim noi. Va fi o discuţie şi în final se va trece la o fază de negociere, unde fiecare încearcă să obţină cât de mult se poate”, a mai spus șeful statului citat de Agerpres.

Klaus Iohannis, la Bruxelles. România se confruntă cu o problemă suplimentară după Brexit

El a afirmat că România susţine o contribuţie a statelor la bugetul multianual al UE „un pic mai mare” de 1% din Venitul Naţional Brut.

„Trebuie să fim extrem de realişti. Ecuaţia este extrem de complicată, fiindcă sunt două feluri de state – unii care plătesc mai mult decât primesc şi unii care primesc mai mult decât plătesc. Noi suntem din categoria statelor care primesc mai mult decât contribuim şi încă nu s-a ajuns în niciun fel la o înţelegere între cei care contribuie mai mult şi cei care primesc mai mult. Sunt state care rămân ferm pe poziţie că vor să plătească doar 1% din Venitul Naţional Brut şi aici sunt nişte calcule care arată că ajungem la o limită foarte mult în jos. Propunerea Comisiei de la care am pornit discuţiile acum mai multă vreme au pornit de la o contribuţie de 1,1 şi ceva (n.r.- %), vă daţi seama că dacă se coboară spre 1, atunci suma totală va fi considerabil mai mică şi tăierile trebuie făcute undeva. Noi încercăm în continuare prin negocieri să ajungem totuşi la o contribuţie un pic mai mare decât 1% ca să fie bani la dispoziţie şi pentru coeziune, şi pentru agricultură şi pentru proiectele noi de cercetare, de Green Deal şi aşa mai departe”, a afirmat Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, că România are o relaţie bilaterală foarte bună cu Marea Britanie şi şi-a exprimat încrederea că în contextul Brexit relaţia strategică cu această ţară va fi consolidată.

„Ceea ce ne preocupă în această fază foarte mult dacă vorbim despre Brexit este negocierea relaţiilor viitoare, fiindcă acordul de ieşire a fost negociat, este foarte bun. Nouă ne-a convenit forma aceasta de acord, însă relaţiile viitoare trebuie negociate într-un termen foarte strâns şi aici vor apărea probleme destul de complicate de negociat”, a afirmat Iohannis, înainte de întâlnirea cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, conform agerpres.ro.