Isărescu: România are nevoie de încă un deceniu pentru a putea trece la moneda euro

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a arătat miercuri că România are nevoie de încă zece ani pentru a ajunge la 60% din media UE a PIB/locuitor, la finalul acestui interval regăsindu-se și o perioadă de acalmie politică, fără alegeri timp de trei ani (2021-2023), recomandată pentru aderarea la euro.

Oficialul BNR a ținut o prezentare cu tema „România și zona euro” la conferința internațională Espera 2013.

Isărescu a explicat că printre factorii importanți pentru stabilirea calendarului de aderare se numără și asigurarea unui nivel suficient de înalt al PIB/locuitor exprimat la standardul puterii de cumpărare (PPS) raportat la nivel mediu al Uniunii Europene.

CONTROVERSĂRețeaua „Matrioșka”, legată de Kremlin, nou val de dezinformare. De la „independența Cataloniei” și „ieșirea Spaniei din UE” la o nouă „împărțire” a Germaniei între Est și Vest

09:00

APĂRARETinerii de până la 35 de ani se pot înscrie voluntar în Armată. Ce indemnizație vor primi lunar și cât durează pregătirea militară

09:00

El a arătat că PIB/locuitor al României exprimat la PPS reprezenta circa 49% din nivelul mediu al UE în 2012, față de 67% în cazul Estoniei în anul adoptării euro (2011) și 58% în 2011 în cazul Letoniei (care va adopta euro în 2014).

„Cu un diferențial de creștere economică de 2 puncte procentuale pe an în favoarea României, ar fi necesari 10 ani pentru ca nivelul PIB/locuitor să ajungă la circa 60% din media UE”, se spune în prezentarea susținută de guvernatorul BNR.

De asemenea, Isărescu pledează pentru plasarea datei-țintă de adoptare a euro la/către finalul unei perioade de relativă acalmie politică din perspectiva ciclului electoral.

„Presupunând că preconizata modificare a Constituției nu va elimina decalajul dintre alegerile parlamentare și locale, pe de o parte, și alegerile prezidențiale, pe de altă parte, perioada cea mai calmă din punct de vedere electoral ar fi 2021-2023 (trei ani consecutivi fără alegeri)”, se mai spune în prezentare.

Isărescu a mai punctat și nevoia de progrese substanțiale în planul reformelor structurale, incluzând continuarea procesului de privatizare/restructurare a companiilor de stat, creșterea flexibilității pieței muncii și a gradului de ocupare și finalizarea liberalizării prețurilor administrate, conform actualului calendar agreat de guvern cu FMI și cu Comisia Europeană (pentru energie electrică, în perioada 2014-2017 și pentru gaze, în perioada 2016-2018).

Potrivit șefului băncii centrale, România a realizat progrese semnificative în sensul îndeplinirii criteriilor de convergență, doar rata inflației și ratele dobânzilor pe termen lung depășind încă valorile de referință ale criteriilor de la Maastricht, însă cele mai recente proiecții sugerează îndeplinirea acestora în cursul anului 2014.

„În cadrul tabloului de bord, PIIN rămâne singurul indicator situat în afara zonei de confort, însă corecția acestuia este, în mod inevitabil, rezultatul unui proces de durată. Din perspectiva setului mai larg de elemente relevante pentru alegerea momentului propice (convergență reală și economie politică), importante sunt: Finalizarea reformelor instituționale în zona euro; Evitarea derapajelor interne; Cvasi-consens politic intern; Progrese vizibile în sfera convergenței reale”, se mai arată în prezentare.

Isărescu a mai spus că dintre cele zece state care au aderat după 2004 la Uniunea Europeană, doar cinci au aderat sau sunt în curs de aderare (Slovenia – 2007, Slovacia – 2009, Estonia – 2011, Letonia – 2014, Lituania – în cel mai scurt timp posibil -2015?), în timp ce Bulgaria, Cheia, Ungaria, Polonia și România au renunțat au renunțat la datele țintă.

Calendarul stabilit la momentul intrării în Uniunea Europeană, în 2007, stabilea că România urma să adere la zona euro în anul 2015, dar după declanșarea crizei financiare din 2008 această țintă a fost abandonată.