Lovitură dată agricultorilor. Adio despăgubiri și măsuri de sprijin. Va susține oare Oros cauza păgubiților în fața premierului?

Lovitură dată agricultorilor. Adio despăgubiri și măsuri de sprijin. Va susține oare Oros cauza păgubiților în fața premierului?
Soarta fermierilor afectați de seceta care face ravagii în țară atârnă de un fir de ață, în condițiile în care sumele destinate despăgubirilor nu se regăsesc în suma alocată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin rectificare bugetară / Sursă foto: Shutterstock / caracter ilustrativ
Publicat: 14/08/2020, 10:15
Actualizat: 14/08/2020, 16:08

Soarta fermierilor afectați de seceta care face ravagii în țară atârnă de un fir de ață, în condițiile în care sumele destinate despăgubirilor nu se regăsesc în suma alocată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin rectificare bugetară.

Direcțiile către care vor merge banii sunt detaliate clar în documentele publicate de Ministerul Finanțelor Publice (MFP) ca fundamentare pentru rectificarea bugetară programată să fie aprobată, vineri, 14 august 2020, de către Executivul de la București.

Conform informațiilor publicate de Agrointeligența, suma ce revine la rectificare ministerului condus de Adrian Oros este uriașă – aproape trei miliarde de lei.

Cu toate acestea, banii care ar urma să intre în vistieria MADR nu sunt pentru ceea ce se așteptau fermierii, și anume pentru despăgubiri, măsuri de sprijin, ci, în proporție covârșitoare sunt destinați pentru a acoperi plata avansului pentru subvențiile agricole pe acest an.

„Această primă tranșă trebuie achitată fermierilor din 16 octombrie, de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, iar ulterior, sumele virate sunt decontate de către Comisia Europeană”, scriu cei de la cotidianul amintit mai sus.

La rectificare, nu sunt menționate despăgubirile și măsurile de sprijin

Celor de la Agricultură ar urma să li se aloce 2,995 de miliarde de lei la rectificarea bugetară, iar în Nota de fundamentare a proiectului, Ministerul Finanțelor precizează clar pentru ce pot fi utilizați acești bani și cum se împart: ”Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: +2.995,4 milioane lei. Se propune alocarea suplimentară a 3,0 milioane lei pentru plata sumelor stabilite prin sentințe judecătorești definitive și irevocabile; 64,3 milioane lei pentru sprijinirea producătorilor agricoli; 740,8 milioane lei pentru activitatea de reproducție la speciile suine și păsări, precum și pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigații; 187,3 milioane lei pentru efectuarea, începând cu data de 15.10.2020 a plăților în avans pentru campania 2020, în procent de până la 85%, a măsurilor de agromediu și climă finanțate din FEADR în cadrul PNDR 2014-2020”.

Draftul de document creionat de experții MFP arată clar că MADR nu va primi realocarea bugetară menită să acopere despăgubirile pentru fermieri, în cuantum evaluat de 1,2 miliarde de lei.

„Nu este exclus însă ca sumele anunțate în proiectul de act normativ să sufere modificări în cadrul ședinței de Guvern de astăzi, când ministrul Adrian Oros poate susține în fața premierului Ludovic Orban și a celorlalți miniștri nevoia ca agricultorii să își primească despăgubirile de secetă, dar și sumele anunțate pentru celelalte programe de sprijin”, scriu cei de la Agrointeligența.

Promisiuni ministeriale

Fix în urmă cu o săptămână, șeful Agriculturii, Adrian Oros, dădea asigurări, la Piteşti, că despăgubirile pentru fermierii care au culturi afectate de secetă vor fi virate imediat după rectificarea bugetară.

„O parte din suprafeţele însămânţate în toamnă, adică 1,2 milioane hectare din cele 2,9 milioane hectare însămânţate în toamnă, au fost calamitate într-o proporţie mai mare de 30%, fapt pentru care fermierii vor primi despăgubiri, aşa cum am spus în luna martie. Aceste despăgubiri sunt în cuantum de aproximativ 200 de euro pe hectar şi vor fi virate în conturile fermierilor păgubiţi imediat după rectificarea de buget. Este vorba de o sumă de 1,2 miliarde de lei, care este cuprinsă într-o ordonanţă care a fost notificată, aprobată de Comisia Europeană ca schemă de sprijin”, a declarat Oros în cadrul unei conferinţe de presă, citat de Agerpres.

Membrul Executivului Orban a adăugat că problemele create de secetă s-au suprapus în acest an peste cele provocate de criza sanitară, astfel că a fost nevoie de o monitorizare atentă a situaţiei.

„Anul acesta a fost un an mai deosebit. Din păcate, peste criza datorată evoluţiei pandemiei COVID-19 s-a suprapus o secetă extremă şi puternică, nemaiîntâlnită în ultimii 10 ani (…)”.

„În această perioadă, la nivelul Ministerului Agriculturii am încercat să monitorizăm pe de o parte evoluţia stocurilor şi a capacităţii de procesare, pentru că nu ştiam cât va dura criza şi care vor fi consecinţele acestei crize asupra agriculturii şi industriei alimentare.

„Pe de altă parte, ne interesa foarte mult să monitorizăm şi preţurile. De asemenea, ne interesa foarte mult să evaluăm stocurile pentru produsele de bază”, mărturisea ministrul Oros.

Greii din agricultură trimit scrisori

Într-un mod diferit față de omologii lor din Vest, mult mai vocali și deschiși la acțiune, liderii de sector din România (cei din Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare) s-au oprit doar la a transmite Cabinetului Orban o cerere scrisă de aprobare, în următoarea şedinţă de Guvern, a rectificării bugetare care include instituirea unui ajutor de stat destinat producătorilor agricoli afectaţi de secetă.

Astfel, transmiteau cei din Alianță, fermierii ar putea încasa aceste sume până la data de 20 august.

Documentul semnat de liderii Alianței, organizație care reuneşte patronatele producătorilor agricoli, a fost adresat, sub formă de scrisoare deschisă, prim-ministrului Ludovic Orban, ministrului Finanţelor, Florin Cîţu, şi ministrului Agriculturii, Adrian Oros.

România trece printr-o secetă severă

În cadrul documentului, fermierii argumentează că România trece printr-o secetă pedologică severă, care i-a lăsat pe producătorii agricoli fără fondurile necesare pentru achitarea creditelor.

„Fermierii au resimţit din plin impactul negativ al secetei pedologice severe. Aproximativ 90% dintre fermierii români achită inputurile folosite în obţinerea produselor agroalimentare prin valorificarea producţiei recoltate, iar foarte mulţi fermieri nu au avut şi nu vor avea ce recolta, sau producţia obţinută este semnificativ diminuată şi se vor afla la recoltat în situaţia neplăcută de a nu putea achita furnizorii de inputuri (pesticide, fertilizanţi, combustibili), leasing-uri, salarii, credite, arendă etc”.

„Termenele scadente pentru majoritatea fermierilor au fost la 30 iulie şi prin eforturi extraordinare s-au prelungit până la 15 august.

„Reiterăm gravitatea şi amplitudinea situaţiei în care se află producătorii din sectorul agroalimentar şi urgenţa de a obţine aceste despăgubiri care acoperă doar o mică parte din cheltuielile efectuate cu înfiinţarea şi întreţinerea culturilor din anul agricol ce este pe cale de a se încheia sau pregătirea terenului pentru anul agricol următor, până pe 20 august 2020, dar fără de care nu se va putea continua activitatea”, se precizează în comunicat.

În document, Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare îi reaminteşte ministrului Finanţelor de promisiunea sa anterioară potrivit căreia fermierii vor încasa despăgubirile în perioada 5-20 august.