Mai mulți români au reclamat dispariția banilor din conturi deschise la o bancă. Ce au aflat polițiștii

Nouă orădeni au reclamat că, în calitate de persoane fizice sau de acționari la societăți comerciale, conturile pe care le-au avut la Banca Raiffeisen au fost golite fără acceptul lor.

Doi dintre păgubiți susțin că vinovată de această situație ar fi o funcționară a băncii responsabilă cu creditarea pentru întreprinderile mici și mijlocii, la care au apelat pentru a obține linii de creditare a afacerilor.

„În 2013 ne-a fost aprobat un proiect pentru retehnologizare cofinanțat cu fonduri europene, în valoare de 160.000 de euro, prin Programul Operațional Regional. Pentru că o parte din sumă trebuia asigurată de noi, am apelat și la un credit. Am cerut la Agenția Raiffeisen din Bulevardul Dacia deschiderea unei linii de credit, din care să putem plăti furnizorii de echipamente. Pe măsură ce Autoritatea de Management de pe lângă Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice aproba decontarea cheltuielilor, ni se virau în cont sumele din fondurile europene nerambursabile. Noi, ca patroni, nici nu aveam acces la bani”, a declarat unul dintre păgubiți, Raoul Bocioc, care împreună cu asociatul său, Gabriel Muthu, deține o firmă specializată în realizarea de tipărituri, Linos Impex SRL.

VIDEO Debut de sezon pentru ambrozie. Milioane de români se confruntă cu alergii severe. Medic specialist: „Se modifică mult calitatea vieții pacientului”

06:15

EXCLUSIV Povestea secretă a elicopterelor dispărute ale Armatei Române și cum au reapărut în colecția unui norvegian

06:00

În valoare de 117.000 de lei, linia de credit a fost aprobată de bancă, plățile către furnizori făcute, iar banii virați de Autoritatea de Management.

„Ca să nu plătim comision de administrare, după prima etapă a proiectului am cerut închiderea liniei. Oricum, ni s-a explicat că închiderea liniei de credit se va face automat, după intrarea tuturor sumelor de la Autoritatea de Management”, a spus Bocioc, precizând că a făcut solicitarea doar telefonic funcționarei care se ocupa de problema sa.

În iulie 2013, firma a solicitat o nouă linie de credit, de 200.000 de lei, pentru continuarea proiectului.

Ulterior, potrivit lui Bocioc, această linie de credit a fost închisă, tot la solicitarea sa telefonică, în martie 2014, după încheierea întregului proiect, la acea dată bărbatul primind și un act doveditor privind ridicarea ipotecii asupra propriului apartament, cu care garantase împrumutul.

În noiembrie 2014, însă, bărbatul a fost contactat telefonic de reprezentanții centralei Raiffeisen.

„Mi s-a spus că suntem datori pentru prima linie de creditare, cea din 2013, de 117.000 de lei, care nu era închisă, și că trebuia să plătim rate de 3.500 de lei până la concurența sumei împrumutate”, a declarat Bocioc.

Potrivit acestuia, când a cerut lămuriri directoarei sucursalei băncii, aceasta i-a oferit extrase de cont care indicau efectuarea a zeci de tranzacții din acel cont cu alte firme și persoane fizice din Oradea cu care însă societatea sa nu avusese nicio relație comercială. Practic, în loc să ateste că firma a făcut plăți doar către furnizorii de echipamente și a primit bani doar de la Autoritatea de Management, actul arăta că ar fi virat și încasat bani la și de la societăți și persoane fizice necunoscute.

„Conform extrasului de cont, firma noastră a plătit, de pildă, 5.000 de lei unui cabinet medical. O persoană fizică ne-a achitat 7.000 de lei, fără să știm pentru ce. Către o firmă s-au dus 50.000 de lei în 27 noiembrie 2013, iar pe 16 decembrie aceeași firmă ne-a băgat în cont tot 50.000 de lei”, a afirmat el.

Diferența totală între plăți și încasări era, însă, de minus 92.495 lei, cu care firma figura ca datoare băncii.

Un alt om de afaceri din Oradea, proprietar al unei mici firme de transporturi, Ioan Kornya, a declarat că în iulie 2014 a solicitat o linie de creditare de 30.000 de euro, din care să facă la nevoie plăți către furnizori, apelând la aceeași funcționară a băncii.

„Aceasta mi-a spus că în contul personal pe care îl aveam de patru ani trebuie să depun 48.000 de lei cash colateral, garanție până la returnarea creditului. I-am pus, dar apoi, când întrebam de aprobarea liniei de credit, doamna Miheș (n.r. – funcționara băncii) m-a tot amânat”, a afirmat el.

Pentru că nu a mai putut aștepta și avea nevoie de bani, în septembrie Kornya a vrut să-și retragă cei 48.000 de lei, dar când s-a prezentat la sucursala băncii a aflat că nu mai avea niciun leu în cont.

„Am primit un extras care confirma că am depus banii, dar toți s-au dus către două firme pe care nu le cunoșteam, în baza a două ordine de plată pe care nu era semnătura mea”, a povestit bărbatul care, la fel ca proprietarii Linos Impex SRL, a depus o plângere la Poliția Bihor.

Potrivit unor surse de la Serviciul de Investigare a Criminalității Economice, informațiile din ancheta începută în acest caz nu pot fi făcute publice, dar împotriva băncii și a fostei funcționare Laura Miheș s-ar fi strâns deja nouă plângeri, inclusiv din partea unui pensionar din Oradea rămas fără aproximativ 10.000 de lei.

Directoarea sucursalei Raiffeisen Oradea, Codruța Trif, a refuzat să comenteze acest caz, susținând că ar încălca obligația confidențialității relațiilor cu clienții. Prin Anca Hașegan, de la Departamentul pentru Relații Publice, centrala băncii a comunicat că „după un control intern s-a luat decizia desfacerii contractului de muncă” al funcționarei Laura Miheș, iar împotriva acesteia banca a făcut și o plângere penală.

Fosta funcționară a susținut, însă, că și-a dat demisia după neînțelegeri cu conducerea sucursalei, cauzate de „presiunea de a încheia tot mai multe contracte de credit în condițiile înăspririi condițiilor pentru aprobarea acestora”, și a afirmat că se consideră nevinovată.

„Eu am fost doar interfața între clienți și bancă, fără să fi avut niciodată posibilitatea să derulez tranzacții în numele clienților. Orice operațiune trebuia verificată de alți patru angajați ai băncii”, a declarat ea.