Oferta bancherilor în criza creditelor în franci elvețieni

„Orice inițiativă privind conversia creditelor în valută trebuie să țină cont de principiile stipulate de Directiva europeană 17 din 2014, care stabilește ca operațiunile de conversie se vor efectua la cursul de schimb de la data acesteia. Așa cum a anunțat încă din luna septembrie 2014, deși Directiva europeană 17 are ca termen de aplicabilitate luna martie 2016, CPBR consideră ca elaborarea unei legislații naționale care să se armonizeze cu principiile Directivei este posibilă chiar din acest an, așa încât orice operațiune de conversie ulterioară acesteia să se bucure de garanția respectării principiilor Directivei”, se arată într-un comunicat al Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR).

Referitor la unele propuneri legislative sau ale societății civile care vizează impunerea altui curs de schimb față de cel al pieței pentru conversia creditelor acordate în franci elvețieni, CPBR arată că această problemă nu poate fi tratata decât punctual, între băncile care au acordat astfel de credite și clienții acestora, pentru găsirea de soluții viabile.

EMISIUNI Marius Tucă Show începe marți, 29 septembrie, de la ora 19.00, live pe Gândul. Invitat: Crin Antonescu

22:00

COMEMORARE Cațavencii: Patrick a murit

21:59

„Atragem atenția că impunerea pe cale legislativă a unor soluții care nu respectă principiile economiei de piață sau se îndepărtează de principiile europene în domeniu pot genera, pe lânga lipsa de predictibilitate în domeniile activității economice și investiționale, a unor situații inechitabile în rândul clienților. Spre exemplu, persoane care au contractat credite de sute de mii sau milioane de franci elvețieni sau alte valute pentru investiții în afaceri imobiliare ar beneficia de aceleași condiții ca cei care în mod obiectiv nu-și mai pot achita ratele lunare pentru singura proprietate familială cumpărată”, potrivit sursei citate.

În ceea ce privește proiectul de lege al insolvenței persoanelor fizice, Consiliul Patronatelor Bancare din România arată că o astfel de lege este binevenită dacă va fi bine definită și reglementată și va putea reprezenta un instrument de soluționare doar pentru unele cazuri extreme.

„O astfel de lege ar fi deci benefică doar în măsura în care nu va încuraja abuzurile în aplicare și lipsa de disciplină la rambursare în rândul persoanelor fizice, ci dimpotrivă va determina aceste persoane să își gestioneze cât mai eficient bugetul de care dispun și să facă o reală prioritizare a cheltuielilor și a nevoilor curente. Din păcate, ca și concept, până în prezent considerăm că el nu a fost corect promovat și nici mediatizat, deoarece a fost circulat ca o soluție percepută ca potențial salvatoare pentru consumatorii care, mai mult sau mai puțin, pe o durată mai lungă sau mai scurtă de timp, se confruntă cu unele dificultăți financiare, însă doresc să-și mențină nivelul de trai actual chiar în condițiile scăderii veniturilor după perioada de criz”, mai arată patronatul.

Membrii CPBR sunt Banca Comercială Română, BRD – Groupe Societe Generale, Raiffeisen Bank, UniCredit Țiriac Bank, ING Bank România și Volksbank România. Cele șase bănci dețin circa jumătate din totalul activelor bancare din sistem și peste o treime din personalul din domeniu.

Cursul pentru francul elevețian anunțat de BNR a scăzut miercuri cu 1,4%, la 4,3632 lei, consemnând a treia zi de depreciere după maximul istoric de 4,5817 lei atins vineri după mai multe ședințe în care a doborât record după record, ca urmare a eliminării a plafonului minim de 1,2 franci/euro impus de Banca Elveției.

Peste 75.000 de persoane fizice au credite în franci elvețieni, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la șase bănci. În total, 14 instituții de credit au acordat finanțări în franci elvețieni.

Din totalul celor 75.000 de persoane care figurează cu credite în franci elvețieni înregistrate în bilanțurile băncilor, aproape o treime (32%) se regăsesc la Bancpost, 24% la Volksbank, 20% la Pireus Bank, 11% la Raiffeisen, 7% la Banca Românească și 2% la OTP Bank.

BNR a estimat o pierdere contabilă de aproape 4,3 miliarde lei (950 milioane de euro) pentru cele 11 bănci, dacă s-ar aplica la portofoliul existent conversia în lei la cursul de la momentul acordării împrumutului.