Ponta, după discuțiile cu FMI: Nu semnăm scrisoarea de intenție. Punctele sensibile ale negocierilor

Delegația FMI va pleca de la București fără o scrisoare de intenție din partea autorităților române. Cele două părți nu au ajuns la un acord în ceea ce privește amânarea calendarului liberalizării prețurilor la energie pentru populație și pentru CET-uri. În prezent, prețurile reglementate de stat au fost eliminate doar pentru consumatorii industriali, urmând ca până în vara acestui an să fie eliminate treptate și pentru restul populației. O altă reforma asupra căreia Guvernul nu a ajuns la un consens cu FMI se referă la restructurarea complexurilor energetice Hunedoara și Oltenia.

„Liberalizarea înseamnă creșterea prețului la gaze, ca să vorbim pe înțelesul tuturor. Până în aprilie, vom veni cu o propunere de calendar sustenabil, realist, care să țină cont de ce este cu adevărat, nu de calcule pe hârtie care sunt mecanice și de multe ori în realitate produc efecte negative”, a spus Ponta.

ANALIZĂ EXCLUSIV Moșule, ce sărac ești! Marii câștigători din spatele austerității Crăciunului la români. Analist economic: „O cursă infernală după promoții” / „În 2026, supraviețuirea va fi cuvântul de ordine”

06:00

TURISM De ce să vizitezi Florența în perioada Crăciunului: De la Domul Santa Maria și muzeele de artă la cofetăriile și restaurantele cu meniuri toscane

06:00

Calendarul în cauză a fost publicat pe 29 iunie 2012, fiind asumat de Guvernul de la acea dată, condus tot de Victor Ponta.

Conform acestui document, prețul gazelor pentru consumatorii casnici ar fi trebuit să crească de la 53,3 lei MW/h în iulie 2014, la 54,6 lei în octombrie 2014, la 56,1 lei în ianuarie 2015, la 58,9 lei în aprilie 2015 și la 62 lei în iulie 2015.

Creșterea prețului a fost însă amânată de Guvern, care dorește prelungirea calendarului cu trei ani, până la 30 iunie 2021.

gândul a transmis cele mai importante declarații ale premierului Victor Ponta:

„Din datele oficiale România a depășit pentru prima dată în istorie pragul psihologic de 50 de miliarde de euro exporturi. Au crescut investițiile”

„În ceea ce privește discuțiile din această vizită au rămas pe agendă două puncte asupra cărora nu avem un acord și vreau să le precizez pentru că sunt măsuri structurale: în primul rând continuarea agendei de liberalizare a prețurilor la gaze, care înseamnă creșterea prețului la gaze”

„Solicitarea delegației se referea la o o creștere abruptă din aprilie de la 53,3 lei/mwat la 62 de lei, o creștere pe care noi o considerăm nesustenabilă”

„Al doilea punct asupra căruia nu ne-am înțeles se referă la viitorul industriei producătoare de energie pe cărbune, Hunedoara și Oltenia. Solicitarea era a unor restructurări masive și radicale care din punctul nostru de vedere nu salvează industria ci practic îi trimit într-o spirală care în câțiva ani duce la distrugerea acestui sector”

„Vreau în 2016 să mergem la 1.200 de lei salariul minim”

„România are o economie stabilă și care se dezvoltă”

„Important este ca în luna septembrie să vedem cât am realizat din ceea ce ne-am propus. Aveam realizat cam 80%, nu pentru că așa a cerut Fondul ci pentru că ne-am dorit”

„Din 2016 sau poate chiar înainte, să aplicăm ultimul punct din programul nostru de guvernare și anume reducerea TVA”

„În aprilie și apoi în iunie tragem linie și vom vedea ce am realizat. Ca să semnăm azi o scrisoare trebuia să creștem prețul gazului și să băgăm CE Hunedoara și CE Oltenia, să mă exprim elegant, în restructurări. Acordul este în vigoare, dar n-am semnat scrisoarea”

Delegația FMI-CE se află la București pentru consultări și a treia evaluare a acordului stand-by cu România, care ar urma să se încheie în luna septembrie a acestui an.

România are în derulare un acord stand-by de 2 miliarde de euro cu FMI, care expiră în luna septembrie și pe care autoritățile l-au tratat ca având caracter preventiv, fără să acceseze fonduri până în prezent. Scopul înțelegerii este de a proteja economia românească de eventuale șocuri pe piețele financiare și de a ajuta la reducerea costurilor de finanțare.

Acordul, care este însoțit de un împrumut în valoare tot de 2 miliarde de euro cu Uniunea Europeană, a fost semnat în septembrie 2013, fiind al treilea program de creditare pe care România l-a negociat cu partenerii internaționali din 2009.

Ultima misiune FMI la București de evaluare a acordului a fost în luna iunie a anului trecut, când Guvernul și Fondul nu au ajuns la un acord pentru reducerea CAS cu cinci puncte procentuale, iar FMI a plecat fără o scrisoare de intenție.

Premierul Victor Ponta declara, recent, că România nu mai are nevoie de un acord tip preventiv cu FMI, dar încheierea unui acord flexibil, de tipul celui pe care îl are Polonia, nu strică și nu costă, el adăugând că negocierile în acest sens vor avea loc după încheierea „cu bine” a acordului existent.

O misiune tehnică a creditorilor internaționali a mai fost prezentă în România în luna decembrie, însă exclusiv pentru discuții privind bugetul pe acest an.