Radu Crăciun, economist șef BCR: „Ne târâm ca să ieșim din criză, dar nu am ieșit încă”. Cum o vom duce în 2014

România nu a ieșit încă din criză, iar anul 2014 va aduce mai puține vești bune pentru consumatori, fiindcă creșterea economică nu va fi de natură să asigure o creștere a bunăstării cetățenilor, este de părere Radu Crăciun, viitor economist șef al BCR, cea mai mare bancă de pe piața locală, din punct de vedere al activelor

„Ne târâm ca să ieșim din criză, dar nu am ieșit încă”, a declarat Crăciun miercuri, la emisiunea ZF LIVE.

În opinia sa, anul 2013 a fost, „una peste alta”, un an bun pentru România, în special pe fondul unor evenimente punctuale, puțin probabil să se repete și în 2014.

„Anul 2014 nu cred că va fi un an mai spectaculos decât 2013. Anul trecut am avut o serie de evoluții extrem de bune. Anul 2014 ar putea fi chiar mai puțin spectaculos decât 2013 când dobânzile la titlurile de stat românești au scăzut extrem de mult, au existat intrări de valută pe piața tilturilor de stat”, a precizat el.

ULTIMA ORĂ Panică pe aeroportul Heathrow. Poliția britanică a arestat un bărbat care ataca oamenii cu spray lacrimogen

12:50

ULTIMA ORĂ Bucureştenii nu se grăbesc să-şi aleagă primarul general. Procentele înregistrate de AEP sunt la jumătate, în 2025, raportat la aceleaşi ore, în 2024

12:27

De ce nu o vor duce românii mai bine în 2014

Creșterea economică este prea mică pentru „a ajunge” și la cetățeni

Crăciun a arătat totodată că deși România va înregistra creștere economică, iar parametrii macro sunt la niveluri bune, cetățenii nu o vor duce mai bine nici anul acesta.

„România se află într-un context de natură a nu-i asigura o creștere economică destul de mare încât să se translateze și la nivelul consumatorului”, a explicat economistul.

El a atras atenția că numărul de șomeri este în creștere, că zone importante ale sectorului de stat nu au fost restructurate, dar și că eventuale creșteri salariale vor fi folosite pentru achitarea ratelor la bănci sau pentru economii, ceea ce va accentua trendul de stagnare a consumului.

„Vedem o subțiere a ceea ce înseamnă clasă de mijloc în România”, a punctat Crăciun, adăugând că o relansare a consumului este greu de văzut în condițiile în care au dispărut foarte multe IMM-uri, dar și o parte a forței de muncă.

Cum va evolua cursul în 2014

Radu Crăciun este de părere că leul se va deprecia în raport cu euro, în special datorită unei schimbări de priorități a Băncii Naționale a României (BNR).

„Dacă ne uităm care este preocuparea principală a băncilor centrale observăm că aceasta nu se mai leagă de inflație. (…)Acum vedem că Banca Națională dă semnalul. Cursul de schimb nu mai este așa de important ca înainte, noi nu vom mai apăra cursul așa cum a făcut-o până acum. Părerea mea este că, din punct de vedere al vitezei deprecierii, BNR va fi credincioasă politicii de până acum. Ca tendință putem să ne așteptăm la un leu mai slab dacă BNR va rămâne consecventă mesajelor pe care le-a dat”, a explicat econoistul.

Totodată, el a subliniat faptul că anul 2014 este unul electoral, ceea ce ar putea să influențeze strategia Băncii Naționale.

„Într-un an electoral o depreciere a cursului poate fi apreciată ca o nerealizare a celor aflați la putere. S-ar putea ca un abuz de dezbatere să pună în gardă, să sperie BNR”, a adăugat el.

În ceea ce privește creditarea, Crăciun se așteaptă la o scădere a dobânzilor la împrumuturile în lei, dar și la o scădere a dobânzilor la depozite.

Cum a reușit România se se împrumute în dolari pe 30 de ani

România a împrumutat marți două miliarde de dolari de pe piețele financiare internaționale. Guvernele din 2024 și 2044 vor trebui să ramburseze acești bani, la dobânzi de 5%, respectiv 6,2%.

„Este un moment istoric pentru România, un împrumut luat pe o perioadă atât de lungă de timp. Asta este partea pozitivă. Întrebarea este ce vom face cu banii ăștia. Pentru ca să fie un demers încununat cu succes banii respectivi trebuie să fie folosiți inteligent”, a comentat Crăciun în legătură cu reușita Ministerului Finanțelor Publice (MFP).

România a reluat emisiile de obligațiuni pe piața americană în 2012, după 16 ani de absență. Economistul este de părere că statul a profitat de o „fereastră de oportunitate” care urma să se închidă.

Mai exact, contextul economic național și internațional ar fi fost de natură să faciliteze acest împrumut în dolari.

„Până acum nu am reușit pentru că imaginea și parametrii macroeconomici nu dădeau suficientă încredere investitorilor străini pentru a investi pe o perioadă atât de lungă de timp. Este și contextul. Dobânzile care se plătesc în dolarului american sunt foarte scăzute. Fondurile de pensii americane caută dobânzi decente, iar 6% este o mană cerească”, a declarat Crăciun.

El a arătat totodată că dobânda, deși scăzută, este una profitabilă pentru investitorii americani.

„Este o dobândă mare, nu este un chilipir. Este prețul pe care l-am plătit pentru a ne putea lăuda cu o astfel de victorie”.