Șase ore de la Brașov la București în acest weekend. Cui trebuie să îi „MULȚUMIM”

Aglomerația pe DN1 a început să apară încă de sâmbătă după-amiază, pe Valea Prahovei, atât pe sensul de urcare spre munte cât și pe sensul de coborâre, începând să se formeze coloane de mașini, potrivit corespondentului Mediafax. 

Potrivit Centrului Infotrafic, pe DN1 E Brașov – Poiana Brașov, respectiv DN1 E Râșnov – Poiana Brașov a fost instituită o restricție temporară de circulație pentru toate categoriile de autovehicule, ca urmare a faptului că toate locurile de parcare din stațiunea Poiana Brașov sunt ocupate.

Polițiștii recomandă șoferilor să respecte semnalele agenților rutieri, să nu intre în depășiri riscante și să păstreze o distanță corespunzătoare față de autoturismele din față.

EXCLUSIV Mită de 450.000 de euro pentru un proiect de stocare a energiei, la Gheorgheni. Directorul unei companii din Slovenia și complicele său român au fost arestați sâmbătă seară. Gândul a aflat cine sunt persoanele implicate în dosarul DNA și publică toate detaliile afacerii

23:31

DIPLOMAȚIE Ce a obținut SUA după vizita lui Xi Jinping la Washington. China cumpără cărbune american, iar Washingtonul primește noi angajamente de la Beijing

22:14

Epopeea Comarnic-Brașov

Guvernele care s-au succedat în ultimul deceniu au promis, unul câte unul, începerea autostrăzii Comarnic-Brașov, care ar fi rezolvat situația traficului către munte, atât de aglomerat la sfârșitul de săptămână sau la finalul concediilor. Am avut parte, însă, doar de tentative eșuate: una în 2004, când procedurile de selecție a constructorului – firma franceză Vinci – nu au îndeplinit criteriile Comisiei Europene; și una în 2010, când același Vinci nu a găsit finanțare și s-a retras.

Despre Comarnic-Brașov a scris sâmbătă și fostul premier Adrian Năstase pe blogul său.  „Astăzi am fi circulat deja” pe autostrada Comarnic-Brașov, „dacă la finalul anului 2004 lucrurile stăteau altfel”, crede fostul premier. Pe scurt, Năstase dă vina pe …Traian Băsescu pentru cele două eșecuri ale proiectului, și cel din 2004, și cel din 2010, fără să sufle vreo vorbă despre criteriile Comisiei Europene sau lipsa de finanțare.

Năstase mai scrie că proiectul de autostradă, semnat cu compania franceză Vinci, „a fost anulat în 2005, imediat după venirea lui Traian Băsescu la putere”. „Și a doua oară, în 2010, a fost anulat, un alt contract, pentru același segment de drum, tot cu compania Vinci – după al doilea naufragiu al lui Băsescu”, a scris Năstase.

Nici a treia încercare nu pare să fie cu noroc

Pe de altă parte, nici a treia încercare, tot cu Vinci, nu pare să fie cu noroc. Asocierea Vinci-Strabag-Aktor, desemnată în decembrie 2013 drept câștigătoarea licitației, nu a semnat contractul cu statul român, marea problemă fiind găsirea resurselor financiare pentru construcția autostrăzii.

În prezent, nimeni nu știe când sau măcar dacă această autostradă va mai fi construită.

Premierul Ponta făcea un pariu, în februarie 2013, declarând că „dacă autostrada Comarnic-Brașov nu este gata până în 2016, nu mai candidez, am un fix cu autostrada Comarnic-Brașov.”

Însă la mai bine de un an după anunțarea câștigătorului licitației pentru Comarnic -Brașov, contractul cu asocierea Vinci-Strabag-Aktor nu a fost semnat. În ianuarie anul trecut Victor Ponta și ministrul Dan Șova anunțau semnarea unui memorandum cu asocierea câștigătoare. La acea dată cei doi oficiali precizau că prețul autostrăzii este de 1,8 miliarde de euro, iar lungimea autostrăzii nu mai era de 58 de kilometri ci de 53,2 de kilometri, plus 7 kilometri de drumuri de legătură, tot în regim de autostradă.

Recent, șeful Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine, Alexandru Năstase, a promis că cel mai probabil „închiderea și semnarea contractului de concesiune” se anunță pentru 2015, fără să dea însă alte detalii, potrivit Mediafax.

În total, autostrada Comarnic – Brașov va „înghiți” în cei 29 de ani de concesiune între 3,4 și 3,7 miliarde de euro, potrivit unei analize a ZF care ia în calcul costul de construire, proiectare, project management și consultanță, cheltuielile cu dobânzile, dar și întreținerea autostrăzii pe o perioadă de 26 de ani (aceasta din urmă se ridică la 973 milioane de euro).

Oficial, autoritățile mai speră că a treia încercare nu este încă sortită eșecului. Compania a transmis, într-un răspuns pentru ZF, că în prezent se desfășoară „activitățile prealabile semnării contractelor de finanțare și contractului de concesiune de lucrări publice privind proiectarea, construirea finanțarea, operarea și întreținerea autostrăzii Comarnic-Brașov”.

„Obținerea finanțării presupune un proces laborios, cu multe etape care includ analiza de tip due diligence din partea băncilor interesate în finanțarea proiectului”, se mai arată în răspunsul pentru ZF.

Pe unde va trece autostrada

Traseul autostrăzii începe din strada Petricani (km 0), traversează pepiniera de pe partea dreaptă a străzii Petricani și balta Pipera după care se înscrie pe malul acesteia până la cafea ferată București-Constanța pe care o traversează cu un pasaj denivelat. Urmează traversarea în zona km 7, printr-un pasaj superior a centurii rutiere și de cale ferată a municipiului București, după care traseul se îndreaptă spre nord, ocolind municipiul Ploiești pe la sud. În zona km 60+450 autostrada intersectează drumul național DN1 în localitatea Bărcănești, fiind construit un pasaj hobanat peste DN1.

Traseul autostrăzii ocolește municipiul Ploiești pe la vest și apoi se desfășoară paralel cu calea ferată București-Brașov până aproape de Câmpina. Tronsonul Comarnic-Brașov va avea o lungime de 53,215 km de autostradă propriu-zisă și aproximativ 7 km de drumuri de legătură (tot in regim de autostradă) spre localitățile pe lângă care trece, respectiv Sinaia, Bușteni, Predeal și Râșnov.