Șeful BCE vede o posibilă stabilizare a zonei euro în acest an

„Există câteva semne care anunță o posibilă stabilizare. Scenariul nostru de bază continuă să fie o revenire foarte lentă începând din a doua parte a anului”, a afirmat Draghi într-un discurs susținut în timpul unei vizite la Shanghai și postat pe site-ul BCE.

Draghi a redus în luna mai dobânda de politică monetară la 0,5%, un nou minim istoric, semnalând că BCE este pregătită să continue scăderea ratei cheie dacă situația economică se va înrăutăți.

Șomajul din zona euro a atins un nou record în aprilie, de peste 12%, iar recesiunea s-a înrăutățit în primul trimestru.

Majoritatea analiștilor anticipează că BCE nu va reduce din nou dobânda la ședința de politică monetară de joi.

CONTROVERSĂ Președintele Belarusului dezvăluie o întâlnire secretă cu emisarii lui Zelenski. Lukașenko spune că, dacă va intra în război, totul se va schimba

00:10

REACȚIE Scandal uriaș după decizia lui Emil Boc: Rusia cere sancționarea României

00:05

„Motoarele unei astfel de reveniri progresive vor fi o politică monetară puternic orientată spre creștere și evoluția pozitivă a exporturilor, datorată cererii externe”, a afirmat Draghi.

Totodată, șeful BCE consideră că evoluțiile pozitive înregistrate recent pe burse au adus câștiguri „practic tuturor agenților economici, inclusiv corporațiilor, băncilor și populației”.

Președintele BCE a cerut băncilor să mențină o abordare transparentă în privința riscurilor, deoarece sectorul financiar trebuie să transmită către economia reală efectul politicii monetare a BCE.

„Este în primul rând responsabilitatea acționarilor să se asigure că banca lor este solvabilă și are capacitatea de a-și susține activitatea. Iar dacă sectorul privat nu poate sau nu dorește să furnizeze capitalul necesar pentru a asigura solvabilitatea, autoritățile fiscale și de reglementare trebuie să decidă ce măsuri trebuie luate”, a afirmat Draghi, precizând că BCE nu poate ajuta băncile să se recapitalizeze.

După evaluarea derulată de BCE în privnița calității activelor băncilor europene și înainte ca instituția să devină supraveghetor unic în UE, toate deficitele de capital trebuie acoperite fie de guverne, fie de fondurile de bailout ale zonei euro, a continuat el.