Un român, un german și un francez vor să-și cumpere o casă. Ce urmează rămâne un paradox al statisticilor din UE

Redactor:
Corina Vârlan
Un român, un german și un francez vor să-și cumpere o casă. Ce urmează rămâne un paradox al statisticilor din UE
Românii muncesc puțin, sunt plătiți prost și au una dintre cele mai scăzute speranțe de viață din UE. La multe capitole suntem codașii Europei și nu reușim să îi depășim nici pe vecini. gândul vă prezintă portretul românului în UE, așa cum este el reflectat de statistici.

Suntem 19,9 milioane de români, mai mulți decât vecinii bulgari și unguri, dar aproape la fel de mulți ca olandezii, al căror stat este însă aproape de șase ori mai mic. Cu toate acestea, reprezentăm sub 4% din populația Uniunii Europene (UE), în timp ce germanii, francezii și britanicii reprezintă, în total, aproape jumătate.

În România trăiesc mai multe femei decât bărbați, așa cum se întâmplă și în cazul bulgarilor și al ungurilor, iar cei mai mulți dintre români au vârste cuprinse între 25 de ani și 49 de ani (36,3%) și între 50 și 64 de ani (20%). Totodată, aproape 4% dintre români sunt bătrâni de peste 80 de ani, așa cum se întâmplă și în Polonia. Cei mai mulți bulgari și unguri au și ei vârste similare cu cele ale românilor, dar vecinii noștri au mai mulți bătrâni decât noi, arată statisticile Eurostat.

Suntem o populație îmbătrânită, cu mult mai puțini copii față de alți europeni. Nici 16% dintre români sunt bebeluși sau copii cu vârste mai mici de 14 ani, spre deosebire de Irlanda și Franța, țările Uniunii unde trăiesc cei mai mulți bebeluși și copii care nu au împlinit încă 15 ani raportat la populație. Norvegia, Lituania și Slovacia se remarcă și ele între statele membre prin numărul mare de tineri cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani (între 13% și 13,5%).

Avem, de asemenea, una dintre cele mai scăzute speranțe de viață din UE, respectiv de 74,2 ani. Trăim astfel mai mult decât bulgarii, dar cu câteva luni mai puțin decât ungurii. Dacă ajungem însă la vârsta de 74 de ani, este foarte posibil să mai trăim încă 10 ani.

Cei mai longevivi locuitori ai statelor UE sunt cei din Liechtenstein și din Elveția care trăiesc până la 81,1 – 82,2 ani. Peste 80 de ani trăiesc și suedezii, francezii, italienii și spaniolii.

SĂNĂTATE

Femeile pot fi considerate la fel de sănătoase ca bărbații, având în vedere că reprezentanții ambelor sexe sunt așteptați să trăiască 57,7 ani fără a avea probleme semnificative de sănătate. Româncele au însă o stare de sănătate mai precară decât unguroaicele și bulgăroaicele care nu au probleme mari până la 60,5 ani, respectiv până la 65,7 ani. Cele mai sănătoase sunt însă suedezele și norvegiencele, care sunt așteaptate să trăiască fără probleme de sănătate până la 70 de ani. La polul opus se află femeile din Slovenia și din Slovacia care încep să aibă probleme de sănătate de la 53-55 de ani.

Bărbații români nu sunt nici ei la fel de sănătoși ca bulgarii sau ca ungurii, dar încep să aibă probleme de sănătate la vârste mai târzii decât estonienii, slovacii și letonii. Cei mai sănătoși bărbați din UE pot fi considerați norvegienii, suedezii și elvețienii care sunt așteptați să ajungă până la 68,6 – 71,9 ani fără a avea probleme serioase de sănătate.

Atunci când se îmbolnăvesc, românii pot apela la un număr redus de medici, al doilea cel mai mic din Uniune, după Polonia. Avem 239 de doctori la 100.000 de locuitori. Stăm mai prost la acest capitol ca ungurii, care au puțin sub 300 de medici la 100.000 de persoane, dar mai ales față de bulgari care se află pe locul al șaselea în UE cu 386 de doctori la fiecare 100.000 de locuitori.

În România se cheltuiesc, totodată, în domeniul sănătății cei mai puțini bani din UE, după cum arată cele mai recente date raportate la Eurostat. Într-un an, 5,56% din PIB ajunge în domeniul sănătății din țara noastră, deci circa 400 de euro pe cap de locuitor. Vecinii unguri cheltuiesc aproape 8% din PIB pe an pe sănătate, în timp ce belgienii, austriecii, germanii, elvețienii și francezii dau cei mai mulți bani în acest sens, respectiv între 10, 89% și 11,61% din PIB.

Cauzele morții la români sunt diverse, dar una dintre acestea ar trebui să tragă un semn de alarmă. Este vorba despre afecțiunile legate de sistemul circulator, 10 din 1.000 de morți fiind cauzate de acestea. România se află la acest capitol pe locul al treilea la nivelul Uniunii, după Bulgaria. Trei din 10.000 de morți sunt cauzate de complicații apărute în urma îmbolnăvirii de pneumonie și 1,3 din 10.000 de accidente.

CĂSNICIE

Bărbații români, bulgari și unguri aleg la prima căsnicie femei mai tinere decât ei. Vârsta la care se însoară bărbații în România pentru prima oară este una dintre cele mai mici din UE. Imediat după ce împlinesc 29 de ani, românii își pun, de cele mai multe ori, pirostriile, mai devreme decât vecinii bulgari și unguri. Cei mai grăbiți atunci când vine vorba de căsnicie sunt însă polonezii, portughezii și lituanienii, în timp ce europenii care amână cât mai mult nunta sunt suedezii, norvegienii și danezii. Ei nu se căsătoresc până la 33,9 – 35,5 ani.

Femeile își doresc să se mărite din vreme cu iubiții lor. Româncele ajung să se căsătorească astfel la cea mai mică vârstă din UE, respectiv la 25,9 ani, în timp ce bulgăroaicele se căsătoresc după ce trec de 26 de ani, iar unguroaicele abia după 28 de ani. Europencele care se căsătoresc cel mai târziu sunt suedezele și danezele, care așteaptă până la 30 de ani înainte să facă nunta.

Româncele nasc însă primul copil înainte de a se căsătorii, respectiv la 25,7 ani, aceasta fiind una dintre cele mai mici vârste din UE. În acest sens, ele sunt asemănătoare cu femeile din Bulgaria. Europencele care nasc cel mai târziu primul copil sunt britanicele, spanioloaicele și elvețiencele. Ele devin mame în jurul vârstei de 30 de ani.

De menționat este și faptul că 31% dintre copiii născuți în România într-un an vin pe lume în afara căsătoriilor, lucru care ne plasează la mijlocul clasamentului în UE, în condițiile în care în Estonia aproape 60% dintre copii sunt născuți în afara căsătoriilor, iar în Bulgaria și în Norvegia peste 57%. Și în cazul vecinilor unguri numărul copiilor născuți fără ca părinții să fie căsătoriți este mai mare decât în țara noastră.

În România, se înregistrează anual peste 31.000 de divorțuri, acesta fiind al cincilea cel mai mare număr de divorțuri la nivelul UE, după Germania, Spania, Polonia și Olanda.

EDUCAȚIA ÎN RÂNDUL TINERILOR

Doar 13,2% dintre tinerii români reușesc să obțină o diplomă de licență până la vârsta de 29 de ani. Doar 11% dintre bărbați se pot lăuda că au terminat facultatea până la 29 de ani, situație similară cu cea întâlnită în Portugalia și în Danemarca. La acest capitol stăm mai prost decât vecinii bulgari și unguri, dar mai bine decât italienii, austriecii, croații și finlandezii în cazul cărora doar 8%-9,6% reușesc să obțină diploma. În fruntea clasamentului la nivelul Uniunii se află britanicii, 25,4% dintre bărbații din acest stat luând licența până la 29 de ani, ciprioții (23,9%) și irlandezii (21,9%).

Femeile țin mai mult să aibă studii superioare decât bărbații, având în vedere că 15,5% dintre cele cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani au o diplomă de licență într-un domeniu. Cu toate acestea, ne aflăm pe al treilea loc de la coada clasamentului, după italieni și austrieci. Cele mai multe femei își iau licența până la 29 de ani se găsesc în Cipru, respectiv 40% dintre cele aflate în grupa de vârstă menționată mai sus.

Indiferent de gradul de educație pe care îl au, 40,8% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 29 ani au un job în România, lucru care ne face să ne aflăm într-o situație mai fericită decât cea a Bulgariei sau a Ungariei unde procentul este de 36,7% – 37,6%. Nu ne putem compara însă cu Elveția și Olanda unde tinerii sunt foarte bine integrați pe piața muncii, 70% dintre cei cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani având un loc de muncă. La coada clasamentului se află Grecia și Italia, state afectate grav de criză în ultimii ani.

Totodată, tinerii bărbați din țara noastră își găsesc mai ușor un loc de muncă decât femeile, după cum arată statisticile europene.

Există însă în România și tineri care nici nu învață și nici nu au un loc de muncă, respectiv 19,6% dintre cei cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani, lucru care ne clasează pe poziția a opta în UE în cazul bărbaților și pe locul al patrulea în cazul femeilor.

MUNCĂ ȘI SALARIU

Românii și bulgarii câștigă cele mai mici salarii din UE, în jur de 2.000 de euro pe an. Elvețienii sunt cei mai bine plătiți angajați din statele membre ale Uniunii, câștigând anual 31.853 de euro, aceștia fiind urmați în top de norvegieni și de locuitorii din Luxemburg care obțin peste 21.000 de euro pe an.

Un român muncește însă mai puțin decât alți europeni. Dacă elvețienii și suedezii sunt așteptați să lucreze timp de 40,9 – 41,9 ani, iar norvegienii și olandezii între 39,5 ani și 39,8 ani, românii se află la coada clasamentului alături de greci și de bulgari și lucreză 32 de ani. Mai puțin decât românii muncesc doar croații, ungurii și italienii, aceștia petrecându-și pe piața muncii între 30,2 și 31 de ani.

Costul forței de muncă în România, adică toate cheltuielile cu personalul pe care le au angajatorii, este al doilea cel mai scăzut din Europa, de doar 4,6 euro pe oră. Mai mic este doar în Bulgaria unde ajunge la 3,7 euro pe oră. Cele mai multe cheltuieli cu salariații au angajatorii din Norvegia și din Suedia, de peste 40 de euro pe oră. Aici însă și salariile sunt mult mai mari decât în țara noastră.

ROMÂNII PROPRIETARI

Chiar dacă au salarii mici, românilor nu le place să fie chiriași, așa că fac tot ce le stă în putință să își cumpere propriile locuințe. Astfel, 95,6% dintre locuitorii țării noastre se pot mândri că sunt proprietari ai gospodăriilor lor. Procentul este cel mai mare din Europa, România reușind să depășească în top state mult mai dezvoltate precum Germania, Franța, Marea Britanie, Spania , Polonia sau Suedia.

Străinii cu posibilități financiare mai mari nu pun la fel de mare preț pe actul de proprietate ca românii. Elvețienii, spre exemplu, sunt europenii care câștigă cel mai mare salariu mediu net, respectiv 2.615 euro pe lună, de 15 ori mai mult decât românii. Cu toate acestea, doar 44% dintre ei sunt proprietari, aceasta fiind cea mai mică pondere înregistrată la nivel european.

Chiar dacă sunt proprietari, românii dispun doar de o cameră de persoană, cel mai mic spațiu raportat la UE, mai puțin decât ungurii, bulgarii, polonezii, slovacii și croații. Fruntași la acest capitol sunt belgienii, cei din Luxemburg și cei din Marea Britanie, care au la dispoziție 2,1 -2,3 camere de persoană.

Românii nu își doresc o mașină la fel de mult ca o casă. Doar unul din cinci are o mașină, acesta fiind cel mai mic nivel raportat la UE. Cei mai mari amatori de mașini din statele membre ale Uniunii sunt italienii, doi din trei având un astfel de mijloc propriu de transport.

Inchide