GÂNDUL FINANCIAR. Cezar Burlan, Artmark: „Arta s-a dovedit o investiție foarte bună, durabilă și sigură”. Cum a evoluat piața de artă în 2020

Investițiile în artă sunt durabile și sigure și există artă pentru toate buzunarele, a explicat, la GÂNDUL FINANCIAR, Cezar Burlan, director de vânzări al casei de licitații Artmark. În pofida pandemiei, piața licitațiilor de artă din România a crescut anul trecut.

Lucrările de artă și obiectele de colecție au atras atenția clienților caselor de licitații din România și în anul pandemic 2020, an care a înregistrat o creștere a numărului și valorii tranzacțiilor față de anul precedent.

Motive să cumperi lucrări de artă și obiecte de colecție

„Arta este un mod de a-ți investi banii care își asigură o siguranță. Vorbim pe de o parte de investiții, dar pe de altă parte de tezaurizare, de păstrare a banilor tăi la momentul respectiv. Recomandarea noastră este ca de fiecare dată când investești în artă să nu o faci doar de dragul acestei securizări a banilor, ideal este să-ți și placă ceea ce cumperi”, a detaliat Cezar Burlan, director de vânzări al Casei de licitații A10 by Artmark, în cadrul emisiunii GÂNDUL FINANCIAR.

LIFESTYLE Cele 5 semne de avertizare pe care corpul tău le transmite atunci când ar trebui să reduci consumul de cafea

00:07

UTILE Cum scapi de „petele negre” de pe pereți care apar în urma problemelor de condens. La ce metodă poți apela

23:28

Recomandat este ca cel care investește în artă să aibă un portofoliu destul de variat, a explicat reprezentantul casei de licitații , pe principiul nu e bine să-și pui ouăle într-un singur cuib. Tipologia investitorilor în artă este diversă, pornind de la colecționari, cei cărora le place frumosul și vor se de înconjoare de frumos, dar care bifează în același timp și aspectul investițional, dar și investitori la început de drum, cărora casa de licitații le oferă servii de consultanță, .

„Arta s-a dovedit într-adevăr o investiție foarte bună și durabilă și sigură. Au fost foarte puține cazuri în care la un moment ulterior decizi să îl vinzi, să obții un preț mai mic decât cel pe care l-ai dat. E aproape spre imposibil, nu are cum. E ca pământul, nu se mai fabrică, nu are decât să îi crească valoarea. În cel mai rău caz, vorbim de securizare, de aceeași valoare, dar de cele mai multe ori valoarea crește”, detaliat Cezar Burlan.

Piața de artă accesibilă în România, spune reprezentantul Armark, și are o paletă de lucrări și obiecte de artă oferită de casele de licitații și la galeriile specializate accesibilă pentru toate buzunarele, de la la 300 de euro, până la 340.000 de euro, cât a fost recordul înregistrat pe piața românească, în 2018, de „Țărăncuță cu basma albă” semnat de Nicolae Grigorescu.

Evoluția pieței licitațiilor în anul 2020

Media aritmetică a celor mai importante 10 tranzacții prin licitație în 2020, de 116.250 de euro, este doar cu aproximativ 2% mai mică față de media topului 10 din anul precedent (119.000 de euro).

Totuși, din punct de vedere al volumului total de piață, calculele parțiale și provizorii indică, că în 2020 s-a înregistrat o creștere de aproximativ 20% a numărului și valorii tranzacțiilor cu artă și obiecte de colecție prin licitație față de 2019, conform raportului anual privind performanța pieței românești de artă în 2020.

La sfârșitul anului 2019 piața licitațiilor de artă și obiecte de colecție se apropia de pragul de 12,5 milioane de euro, după o creștere constantă, de aproximativ 22% pe an, din a doua jumătatate a anului 2016, conform raportului „Perspectivele pieței românești de artă 2020-2021 în contextul pandemiei”, realizat la jumătatea anului trecut, de Institutul Artmark de Management al Artei și Asociația Culturală Atelierele de Creație Pangratti.

Creșterea din 2020 este explicată de autorii celui mai recent raport de piață, pe de o parte, prin apariția, în a doua jumătate a lui 2019, a două noi case de licitație, iar, pe de altă parte, contra-intuitiv, prin creșterea cererii de artă. „Din ce în ce mai mulți români având mai mult timp la dispoziție în 2020 pentru a căuta online și constata nivelul încă foarte accesibil al cotațiilor artei românești în piața românească incipientă de artă”, conform raportului citat.

Anul 2020 a adus și câteva recorduri pe piața licitațiilor obiectelor de colecție cea mai scumpă carte (19.000 de euro), icoană pe sticlă (7000 de euro), geantă de damă (32.500 de euro). Tot 2020 este anul care marchează recordul românesc de adjudecare pentru o fotografie, respectiv fotografia realizată de Constantin Brâncuși sculpturii sale reprezentând portretul stilizat al baronesei Renée Franchon, datată 1908, care a fost adjudecată cu 16.000 de euro.

Cum s-au adaptat proprietarii de galerii

În anul pandemic 2020, licitațiile Artmark s-au mutat integral în online, iar în octombrie s-a depășit pragul de 10.000 de conturi online pentru Casa de licitație A10 by Artmark. Canalul de participare online, live, prin internet fusese lansat experimental în 2011, iar, dacă în primii ani de activitate, doar puțini dintre cumpărătorii de artă optau pentru licitarea live prin platforma online (2-5%), la sfârșitul lui 2019 deja 50% dintre adjudecări se realizau către palete electronice.

În online s-au mutat în 2020, prin prisma restricțiilor impuse de gestionarea pandemiei de COVID-19, și galeriile de artă, o componentă semnificativă a pieței . Codrin Mircea, pictor și proprietar al unei galerii de pe Calea Victoriei, spune că pandemia a dus la scăderea la jumătate a vânzărilor față de perioadele normale.

„A fost o perioadă mai dificilă. Cu toate că ne-am mutat în online, cred că arta se achiziționează mult mai simplu atunci când o vezi fizic și o simți, decât când vezi o poză, oricât de bună, pe online. Cred că și fluctuațiile de preț se văd destul de evident. Cu siguranță fiecare dintre noi și-a modificat marja de prețuri și reduceri, am încercat să colaborăm mai mult și între noi și cu casele de licitații și alte instituții care se ocupă de cultură și promovează. Sperăm să revenim la normalitate, pentru că ce se întâmplă acum cu siguranță nu e un lucru benefic pentru artă și pentru cultură în general”, a declarat Codrin Mircea, pentru GÂNDUL FINANCIAR.

„Fluctuații de vânzăriexistau și înainte, în perioadele normale și mai ales în perioada de vară, când lumea avea alte preocupări, însă acum fluctuațiile au venit strict legat de pandemie. În perioada de carantină a fost ok, oamenii și-au îndreptat atenția mai mult spre online și a fost un avantaj, vara au scăzut, și s-au mai revigorat în toamă și în perioada de sărbători, când în general e ok. Cifrele (din vânzări – n.r.), la mine cu 50% mai mici decât în perioada normală, nu știu în rest. Fiecare s-a adaptat cum a putut și a depins de priorități și cheltuieli”, a conchis Codrin Mircea.

Urmăriți emisiunea integrală GÂNDUL FINANCIAR, transmisă pe Gandul.ro și pe contul de Facebook al emisiunii: