DEȘERTIFICAREA afectează sudul României, soluții propuse pentru salvarea agriculturii. Bocșe: „Poate în viitor putem cultiva smochini și măslini”

În cadrul emisiunii Gândul Green, Alexandra-Maria Bocșe, consilier de stat la Administrația Prezidențială, a discutat despre problema deșertificării care afectează sudul României și a subliniat necesitatea implementării unor soluții urgente pentru a preveni extinderea acestei crize. Ea a evidențiat că regiuni precum sudul Olteniei, Bărăganul, Dobrogea și sudul Moldovei sunt grav afectate și necesită intervenții imediate. Urmăriți aici, integral, emisiunea Gândul Green

Măsuri incluse în PNRR pentru a combate deșertificarea

Bocșe a menționat că Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) include măsuri importante pentru combaterea deșertificării, dar subliniază că acestea nu sunt suficiente. În special, PNRR a alocat fonduri pentru împăduriri în regiunile afectate. Cu toate acestea, extinderea rețelei de irigații nu a fost inclusă în PNRR, ceea ce reprezintă o lacună semnificativă în abordarea acestei probleme.

REACȚIE Bolojan îl felicită pe David Popovici, după ce Gândul a dezvăluit că Guvernul vrea să aloce peste un miliard de lei pentru construcția de stadioane

22:06

FLASH NEWS Miruță explică de ce apar tot mai multe resturi de drone pe malurile României: „Miroase a praf de pușcă la graniță”

21:55

„Una dintre măsurile menționate este PNRR-ul și acolo pentru a stopa în special deșertificarea și extinderea deșertului în zona Olteniei, s-a intervenit cu măsuri legate de împăduriri,” a spus consilierul de stat.

Impactul deșertificării asupra terenurilor agricole

Consilierul a subliniat că, fără intervenții adecvate, aproximativ 100 de hectare de teren fertil sunt pierdute anual în fața deșertificării. Ea a adăugat că 27.000 de hectare de păduri sunt direcționate în special spre zonele expuse deșertificării, în încercarea de a limita extinderea acesteia.

„În partea de sud a țării, fără măsuri de intervenție, studiile ne arată că aproximativ 100 de hectare de teren este pierdut,” a explicat Bocșe.

Importanța irigațiilor sustenabile

Bocșe a accentuat necesitatea implementării unor sisteme de irigații sustenabile pentru a combate efectele deșertificării. Pentru a obține finanțare europeană, aceste proiecte trebuie să fie eficiente din punct de vedere energetic și să utilizeze surse regenerabile sau cu emisii reduse de carbon. În plus, ele trebuie să reducă pierderile de apă și să optimizeze utilizarea acesteia în procesul de irigare.

„Proiectele de irigații, pentru a putea fi agreate si pentru a putea beneficia de fonduri europene, trebuie să fie foarte sustenabile și să dovedească acest aspect. În același timp, trebuie îndeplinite și standarde de sustenabilitate referitoare la apă,” a declarat ea.

Redefinirea culturilor agricole în contextul schimbărilor climatice

În contextul schimbărilor climatice, Bocșe a menționat că este necesar să se regândească culturile agricole pentru a include plante mai rezistente la condițiile climatice extreme. România participă la inițiative internaționale pentru a dezvolta noi soluții în agricultură.

„Cercetarea în România și la nivel internațional este foarte focalizată pe a genera anumite tipuri, anumite soiuri care sunt mai reziliente la schimbările climatice și România este parte și la anumite inițiative internaționale legate de inovație în agricultură,” a explicat ea.

Posibilitatea cultivării plantelor exotice

Consilierul a discutat și despre posibilitatea introducerii unor plante care în mod tradițional nu erau cultivate în România, dar care ar putea deveni viabile în noile condiții climatice.

„Poate în viitor, ne putem uita la smochini sau la diferite tipuri de măslin care sunt aclimatizate,” a spus Bocșe, adăugând că la Dăbuleni, cercetătorii testează acum cultivarea smochinilor și a altor plante exotice.

Urmăriți aici emisiunea integrală: