Mihaela Frăsineanu, la GÂNDUL GREEN: „Ar trebui să vorbim despre EDUCARE și educație, de conștientizare și profesionalizare”

În domeniul protecției mediului, nu trebuie să mai vorbim doar de educație ci și de educare, de conștientizare și de profesionalizare. Sunt declarații făcute în cadrul emisiunii Gândul Green, susținută de Țiriac Auto, de Mihaela Frăsineanu, consilier de stat pe protecția mediului în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului.

„Cred că ar trebui să vorbim despre educare și educație, despre conștientizare, despre profesionalizare. Și, în acest moment, cred că suntem dincolo de doar niște cuvinte puse și în spatele cărora, de fapt, nu se află nimic”, a afirmat consilierul de stat din cadrul Cancelariei Prim-Ministrului.

„În acest plan de acțiune pentru economia circulară există o comisie transversală care este, cumva, deasupra sau înglobează tot ce înseamnă elemente din celelalte comisii specializate pe domenii clare.

ULTIMA ORĂ Ministerul Afacerilor Externe anunță că nu au fost raportați români printre persoanele afectate în catastrofa din Nepal

19:38

ULTIMA ORĂ Nicușor Dan anunță că România a pierdut 770 de milioane de euro din PNRR pentru că partidele nu au reușit să se pună de acord asupra Legii Salarizării

19:37

Și este o comisie care se ocupă fix de acest lucru, de educare și educație, care are ca și obiect al muncii profesionalizarea, dar și conștientizarea în ceea ce privește economia circulară. Iar economia circulară este un domeniu foarte, foarte vast”, a continuat Mihaela Frăsineanu.

„Înțelegerea importanței problemelor de mediu și a modului în care pot fi abordate”

Bani pentru susținerea educației nu vin doar in PNRR, ci și din Fondul de Mediu.

„Aș vrea să vă spun că nu doar Planul Național de Redresare și Reziliență este important; în acest plan avem măsuri și jaloane de îndeplinit pentru cercetare, pentru digitalizare și asta înseamnă, din nou, profesionalizarea și creșterea capacității, nu doar a autorităților, dar și înțelegerea importanței problemelor de mediu și a modului în care pot fi abordate în așa fel încât rezultatele să fie în folosul oamenilor și al comunității respective.

Vorbim și despre finanțările din Fondul pentru mediu, iar anul trecut, cele două programe și ghiduri lansate și ale căror rezultate încep să se vadă, precum Rangerii Juniori sau precum educația și conștientizarea pentru protecția naturii și a biodiversității, sunt elemente extrem de importante și ele vor continua ca și finanțări în acest an. Și ele se adresează atât societății civile, atât administratorilor de parcuri și rezervații naturale, cât și tinerilor pe care trebuie să-i formăm”, a explicat consilier de stat pe protecția mediului.

Aceste programe se adaugă materiilor deja incluse în curricula școlară.

„Lucrurile acestea se adaugă la tot ceea ce înseamnă educație în școală, educație complementară, cum ar fi Săptămâna verde, materii noi introduse în programele școlare, diversificarea specializărilor în primul rând, pentru programele de masterat în cadrul cărora îți formezi specialiștii care vor duce și ei mai departe și vor disemina”, a mai spus Mihala Frăsineanu

90% din populația țării a auzit de RetuRO-SGR, iar aproape 60% colectează și reîntorc săptămânal ambalajele SGR

„Ceea ce mă bucură este ce ne-au relevat toate studiile făcute, mai ales studiul făcut de către RetuRO-SGR, în care se arată că 90% din populația țării a auzit de acest sistem și că aproape 60% dintre oameni colectează separat ambalajele de unică folosință cel puțin o dată pe săptămână”, a completat consilierul de stat.

Și, nu în ultimul rând, când se vorbește de educație și sustenabilitate, prevenția este o componentă de bază.

„Trebuie să înțelegem că prevenția este cel mai important lucru și ne costă mult mai puțin decât tratarea. Indiferent cât de eficientă este tratarea, ea este totuși o activitate poluantă. Spun asta pentru că vorbim despre o creștere a numărului de îmbolnăviri la populația tânără și la populația adultă în ceea ce privește bolile pulmonare, bolile de inimă și ele sunt nu neapărat cauzate, dar sunt intensificate ca și manifestări și ca și fenomen așa global, de condițiile din jurul nostru în care trăim.

Și mai avem și populație vulnerabilă asupra căreia trebuie să ne aplicăm, pentru că sunt încă oameni care trăiesc în sărăcie, care se folosesc de resursele de care noi ne disponibilizăm; pe aceștia trebuie să-i protejăm, fie că-i protejăm din punct de vedere energetic, fie că-i protejăm din punct de vedere al faptului că le construim sau le aducem mai aproape condiții mai bune de trai. Și este un lucru foarte, foarte important și asupra căruia trebuie să ne aplecăm.

Dar, dincolo de asta, există și această educație continuă pe care și noi avem datoria să ne impunem nouă tuturor”, a conchis Mihaela Frăsineanu.

Întreaga emisiune Gândul Green, susținută de Țiriac Auto, poate fi urmărită AICI.

Citește și:

Andrei Corlan, Garda de Mediu: „CONȘTIENTIZAREA, una dintre cele mai importante componente ale protecției mediului”

Principalele OBIECTIVE ale Gărzii pe Mediu pentru anul 2025

Care ȚĂRI sunt cele mai sigure din punct de vedere climatic. Ce regiuni din România sunt cele mai afectate de schimbările climatice

Până în 2060, IERNILE viitoare ar putea fi tot mai „blânde”. Climatolog: „Nu înseamnă că iernile vor dispărea cu totul. Pot apărea furtuni de zăpadă”