Mihaela Frăsineanu, la GÂNDUL GREEN: „Principala direcție de acțiune în 2025 este implementarea Sistemului Garanție-Returnare (SGR) la nivelul ÎNTREGII ȚĂRI”

Principala direcție de acțiune a autorităților centrale în domeniul protecției mediului, în acest an, trebuie să fie implementarea Sistemului Garanție-Returnare la nivelul întregii țări. Declarațiile au fost făcute de Mihaela Frăsineanu, consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, în emisiunea Gândul Green, susținută de Țiriac Auto.

La nivel central, direcțiile de acțiune din 2025 sunt multiple, însă cea mai importantă este trecerea la un nou nivel a Sistemului Garanție-Returnare.

„În primul și în primul rând vorbim de implementarea Sistemului de Garanție-Returnare la nivelul întregii țări și pentru acele spații rurale în care acum colectarea se face încă manual sau foarte greoi, pentru că avem nevoie de cantități din ce în ce mai mari de ambalaje care trebuie colectate.

FLASH NEWS Donald Trump nu renunță la Groenlanda. Premierul danez: „Este foarte serios în privinţa acestei teme”

21:58

FLASH NEWS Strategia Guvernului Bolojan în lupta cu recesiunea este “speranța”. Dezvăluirea îi aparține ministrului Economiei, USR-istul Irineu Darău

21:39

Dacă este să ne gândim numai la ținta pe care o au producătorii de îndeplinit, și ne propunem să sprijinim acest lucru, RetuRO trebuie să prezinte către Administrația Fondului pentru Mediu și către Ministerul Mediului un plan de investiții pe 5 ani pentru ca acest lucru să fie posibil.

Consider că asta ar fi una dintre direcțiile principale de acțiune”, a precizat consilierul de stat la Gândul Green.

O altă direcție esențială este crearea de „centuri verzi”.

„V-am mai spus despre crearea centurilor verzi la nivelul întregii țări și în primul și în primul rând în jurul acelor orașe care se află astăzi în situații de infringement pentru că nu au planuri de calitate a aerului. Ne propunem să intensificăm acțiunile de plantare, pentru că, după cum știți, PNRR-ul se termină la jumătatea anului viitor”, a adăugat Mihaela Frăsineanu.

Investiții în sectorul deșeurilor și apelor uzate

Pe partea de management al deșeurilor, este necesară finalizarea investițiilor, deoarece anul 2026 este finalul PNRR.

„Pentru acele platforme de colectare cu aport voluntar, fie că sunt ele de dimensiuni mici sau de dimensiuni mari, trebuie să ne apropiem de finalizarea investițiilor (infrastructura de colectare reprezentată de insule ecologice digitale, CAV-uri mici, CAV-uri mari). Pe partea de finanțare de mediu ne propunem să menținem majoritatea ghidurilor de finanțare din Fondul pentru Mediu, dar ne mai propunem și altceva, să diversificăm aceste finanțări, pentru că direcțiile de acțiune sunt din ce în ce mai complexe și sunt din ce în ce mai multe.

Ne mai propunem investiții și pentru domeniul apelor și apelor uzate, pentru că avem o problemă și la acest nivel, mai ales pentru că ne lipsesc încă multe din sistemele de epurare pe care Comisia Europeană ne impune să le avem. Acest lucru este necesar, în contextul asigurării stării bune de sănătate pentru populație și mediu, tocmai pentru a avea o calitate din ce în ce mai crescută a apei deversate în apele de suprafață și subterane.

Dar pentru fiecare dintre domeniile acestea ne propunem să implementăm și măsuri care să ne ajute să trecem la economia circulară. Nu este suficient doar să iei, să consumi, și după aceea să duci la reciclare.

Este foarte important să ai și măsuri de reutilizare după o tratare sau după o minimă tratare sau după o reparare, fie că vorbești despre apă, fie că vorbești despre lemn, fie că vorbești despre textile, fie că vorbești despre alimente, fie că vorbești despre încă foarte, foarte multe”, a mai spus consilierUL de stat din cadrul Cancelariei premierului României.

Mihaela Frăsineanu, coordonatoarea Comitetului Interministerial pentru schimbări climatice

Consilierul de stat Mihaela Frăsineanu a mai anunțat că a preluat coordonarea Comitetului Interministerial pentru Schimbări Climatice.

„Sunt foarte, foarte multe măsuri și acțiuni care trebuie implementate și, pe măsură ce mă familiarizez, promit să fac publice mai multe lucruri.

Dar este o onoare și o mare provocare, pentru că – până la momentul acesta – am avut de-a face cu multe dintre lucrurile pe care le cunoșteam și cu domeniile în care lucram de mult timp și m-am specializat în ele.

Dar se pare că nu este niciodată prea târziu să înveți și să-ți diversifici experiența și experiențele și, pe de altă parte, să iei contact cu oameni noi de la care poți învăța”, a conchis Mihaela Frăsineanu.

Citește și:

2024, cel mai CALD an din istoria măsurătorilor și primul în care este depășit un prag psihologic stabilit prin Acordul de la Paris

Andrei Corlan, Garda de Mediu: „CONȘTIENTIZAREA, una dintre cele mai importante componente ale protecției mediului”

Principalele OBIECTIVE ale Gărzii pe Mediu pentru anul 2025

Care ȚĂRI sunt cele mai sigure din punct de vedere climatic. Ce regiuni din România sunt cele mai afectate de schimbările climatice

Până în 2060, IERNILE viitoare ar putea fi tot mai „blânde”. Climatolog: „Nu înseamnă că iernile vor dispărea cu totul. Pot apărea furtuni de zăpadă”