Schimbările climatice din Arctica și ce înseamnă ele pentru Europa și România

Redactor:
Cristian Lisandru
Schimbările climatice din Arctica și ce înseamnă ele pentru Europa și România
Schimbările climatice din Arctica

S-a vorbit foarte mult și în iarna abia încheiată despre vortexul polar din atmosfera înaltă și despre “Bestia din est”, fenomene atmosferice care au indus episoade cu temperaturi scăzute și cantități mari de zăpadă în multe regiuni ale Europei, dar și ale Americii de Nord sau Asiei.

Vortexul polar reprezintă un vârtej ciclonic în care, de regulă, aerul circulă cu viteze foarte mari, la înălțimi până aproape de 50 km. Acest vârtej -puternic și bine centrat deasupra Polului Nord – păstrează masele de aer rece în zona arctică, acolo unde, la suprafață, presiunea atmosferică este de obicei scăzută, și previne transportul lor spre latitudini mai joase.

Perturbații ale vortexului polar pot influența circulațiile atmosferice din apropierea suprafeței Pământului, atunci când zone cu presiune atmosferică ridicată apar în regiunile arctice. Astfel, este favorizat un transport de aer arctic foarte rece, determinând temperaturi scăzute și ninsori abundente, la latitudini mai joase, în America de Nord, Europa și Asia.

Reducerea suprafeței stratului de gheață marină din Marea Barents a alimentat manifestările extreme ale “Bestiei din est”, fenomen caracterizat de apariția de temperaturi scăzute și precipitații abundente sub formă de zăpadă în zona Europei, relatează un studiu publicat recent in Nature Geoscience.

Astfel de episoade cu vortexul polar deformat sau chiar scindat și cu apariția în Europa a “Bestiei din est” (transportul de aer arctic venind pe ramura estică a  circulației determinată de centrul de presiune ridicată) au mai fost înregistrate și în iernile recente 2009-2010, 2010–2011, 2012–2013, 2017-2018. Frecvența crescută a acestor episoade în ultimii ani a atras atenția cercetătorilor ce, pe de altă parte, au urmărit cu îngrijorare tendința de diminuare a suprafeței acoperită cu gheață marină în Arctica, cauzată, în principal, de încălzirea globală.

Sunt cele două tipuri de manifestări climatice din iarna Emisferei Nordice legate cauzal? – și-au pus întrebarea savanții. Răspunsul nu e simplu și se lucrează intens în comunitatea climatologilor pe acest subiect, notează dr. Roxana Bojariu pentru Infoclima. 

Studiu care analizează episoadele cu condiții severe de iarnă din Europa

O piesă a puzzle-ului care ar putea aduce clarificări vine de la un grup de cercetători din Finlanda, Statele Unite ale Americii, Norvegia și Franța. Acest grup, coordonat de Hannah Bailey de la Universitatea Oulu (Finlanda) a publicat, pe data de 1 aprilie 2021, un studiu care analizează episoadele cu condiții severe de iarnă din Europa, în perioada februarie – martie 2018.

Respectivul studiu – publicat în prestigioasa revistă internațională Nature Geoscience – arată că manifestările extreme ale “Bestiei din est”, în perioada studiată, au fost alimentate de umiditatea atmosferică crescută, apărută ca urmare a reducerii suprafeței stratului de gheață marină din Marea Barents. Studiul arată că suprafața fără gheață a Mării Barents (60% din aria sa) ar fi răspunzătoare pentru 88% din cantitatea de zăpadă ce a căzut în perioada februarie-martie 2018 în Nordul Europei și Marea Britanie.

Marea Barents este o zonă specială a Arcticii prin tendința de diminuare rapidă și consistentă a gheții marine a cărei extindere acolo s-a redus deja cu 54% din 1979 până în prezent. În condițiile unor scenarii climatice drastice, Marea Barents ar putea să piardă complet învelișul de gheață în sezonul rece, până în 2080, devenind o sursă important de umiditate, în timpul iernii, pentru Europa continentală.

Dar ce efecte au aceste evoluții pentru Europa și România?

Dacă experimentele numerice cu modele climatice ne înfățișează iernile viitoare ca având temperaturi din ce în ce mai ridicate în Europa (deci și în România), detaliile privind cum se vor modifica în viitor episoadele cu condiții de iarnă severă sunt încă neclare. Cert este că ele vor continua să existe, cu schimbări în statistica frecvenței și intensității lor.

În sezonul rece, creșterea suprafeței zonelor arctice fără  gheață marină (ceea ce permite cuplajul ocean-atmosferă), ar putea să însemne, în anumite condiții, favorizarea cantităților sporite de zăpadă în Europa, acolo unde “Bestia din est” aduce transport de aer rece, dar îmbogățit cu umezeală. În acest context, vor fi efecte și în România, iar iarna care tocmai a trecut ne poate sugera unele aspecte legate de caracteristicile iernilor viitoare în partea noastră de lume.

Procesele arctice influențează și vor influența și iernile noastre, dar influențele arctice legate de episoadele cu cantitatea mare de zăpadă se vor face probabil simțite mai ales în zonele montane, acolo unde temperaturile scad cu altitudinea și în regiunile nordice. In zonele de câmpie, mai ales în cele din sud și vest, influența ar putea fi mai mică, dacă vorbim de un strat de zăpadă persistent.

În general, cantitatea de precipitații –  iarna, în zona țării noastre – va avea tendința crescătoare, dar precipitațiile vor fi mai ales sub formă lichidă și mixtă, ploi și lapoviță. Sunt necesare, însă, studii detaliate care să proiecteze fenomenele de scară mare la nivel local, iar România este definită climatic printr-un sistem complex de factori locali (relief divers, vecinătatea Mării Negre, diversitate de soluri și acoperire a lor etc), conchide dr. Roxana Bojariu.

Crimă înfiorătoare. Marele campion al ţării, otrăvit şi ucis de o tânără de 18 ani....
Tatăl călăreț din Iași a vândut casa primită de la Cătălin Moroșanu! IREAL ce a...
FOTO. Anamaria Prodan s-a dezbrăcat ca să îl provoace pe Reghe? În pline zvonuri despre...
Cătălin Botezatu A DECIS! Cui îi va rămâne toată AVEREA lui: „Copiii mei NU sunt...
Povestea fabuloasă a cerșetoarei românce Monica Csengeri care a ajuns acum triplă campioană a Europei...
S-a schimbat ora de închidere a magazinelor! Ce se întâmplă cu restricţiile pentru weekend
Prinţul Philip, soţul reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, a murit
BANCUL ZILEI – Nevasta în filme p®no
VIDEO. „Pregătiți de luptă”. Noi imagini cu trupe și convoaie militare la granița Ucrainei
Tatăl călăreț din Iași a vândut casa primită de la Cătălin Moroșanu! IREAL ce a...
Descoperire MONUMENTALĂ între zidurile Bisericii Sfântului Mormânt din Ierusalim, cel mai sacru loc al creștinătății
Adevărul despre salamul de Sibiu pe care românii nu îl știu. Ce conține, de fapt
Monica Pop, propunere BOMBĂ pentru Vlad Voiculescu. Ministrul Sănătății nu ar accepta, niciodată
Ce spune celebrul Morgan Freeman despre vaccinurile anti-COVID: „Dacă ai încredere în mine, vei...”
ULTIMA ORĂ: Lovitură dură pentru şoferi. Lipsa acestui document îi va lăsa fără zeci de...
COVID-19 după vaccin. Cele 4 situații când îți poate ieși testul COVID pozitiv, chiar dacă...
Concedieri MASIVE. Tarom se pregăteşte să dea afară jumătate dintre angajaţi. 700 de oameni sunt...
Marca de telefoane care dispare de pe piaţă. A fost foarte populară în România
Inchide