Procurorii DIICOT fac un profil complet al clanului Burtea din Capitală care, de-a lungul anilor, a „terorizat” orașul cu bătăi de stradă și cu alte violențe și vorbesc în cuprinsul dosarului, în care au fost deja arestați preventiv Nicolae și Mario Danciu, despre fapta de omor din iulie 2025 când, acesta din urmă a provocat un accident de mașină fără a poseda permis de conducere.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F11%2Fhttps___www-gandul-ro_wp-content_uploads_2026_11_mario-danciu-1280x853-1.webp)
Deși clanul este alcătuit din mai multe familii ce locuiesc predominant în cartierul 23 August și zona Industriilor, dar și în municipiul Buzău și județul Ilfov, infracțiunile săvârșite de aceștia au avut loc atât pe teritoriul României cât și peste hotare, potrivit procurorilor.
Printre acțiunile ilegale ale acestora de-a lungul timpului se numără și scandalul din Pantelimon unde clanul Burtea ar fi avut de reglat niște conturi cu clanul Pietroi, iar urmare acelor violențe interlopii din clanul Burtea au fost ridicați de polițiști.
Clanul sub denumirea „Burtea” este alcătuit din mai multe familii precum Baltazanii, Brătianu, Mihai, Danciu, Ștefan și Nanu, iar ca zonă geografică aceștia locuiesc în sectorul 3 din Capitală, predominant în cartierul 23 August, dar și în Buzău și Ilfov.
„Geneza grupării trebuie analizată în contextul relațiilor existente între membrii familiilor care au alcătuit nucleul acesteia. Gruparea cunoscută în mediul infracțional sub denumirea generică „BURTEA” este alcătuită din mai multe familii/grupuri: Baltazanii, Brătianu, Mihai, Danciu, Ștefan, Nanu.
Legăturile strânse dintre membrii exponențiali ai familiei Burtea au fost transmise copiilor, aceștia având relații similare cu verii lor de gradul unu sau chiar doi. Acest aspect poate fi ușor observat de pe rețelele de socializare, unde sunt postate numeroase fotografii și videoclipuri de la diverse evenimente la care aceștia participă împreună, în mod regulat.”, potrivit datelor din dosarul aflat la instanță.
Relațiile strânse de rudenie dintre membrii familiei Burtea, căsătoriile și diferitele alianțe între familiile ce fac parte din acest clan, transmise atât și copiilor, au contribuit la clădirea unui sistem în care membrii se ajutau și colaborau constant.
„Aceste legături nu au reprezentat însă unicul element de coeziune al grupării. Pe parcursul unei perioade de mai bine de un deceniu, între membrii acesteia s-au dezvoltat relații stabile de colaborare, întemeiate inclusiv pe interese patrimoniale comune, sprijin reciproc și participarea, în diferite forme și configurații, la activități cu caracter infracțional.
….
Relațiile de rudenie preexistente au fost consolidate, de-a lungul timpului, inclusiv prin alianțe matrimoniale între membrii familiilor respective, împrejurare care a determinat formarea unui mediu caracterizat printr-un grad ridicat de coeziune, încredere reciprocă și solidaritate între membrii săi, aspecte ce au îngreunat efectuarea unor investigații și penetrarea de către autorități”, mai explică anchetatorii în dosarul transmis judecătorilor.
De-a lungul timpului, aceștia și-au creat un renume în rândul grupărilor infracționale, atât în România cât și în afara țării, iar fiecare persoană avea un rol bine stabilit, unii se ocupau direct de faptele ilegale, în timp ce alții se ocupau cu transportul victimelor, gestionarea banilor și ascunderea bunurilor căpătate în mod ilegal.
„De-a lungul timpului, membrii clanului Burtea sau apropiați ai acestora care se folosesc de acest nume și-au creat un renume în rândul grupărilor infracționale atât din România cât și din țările europene unde aceștia își desfășoară activitatea infracțională, fiind implicați în mai multe fapte de natură penală, trimiși în judecată și condamnați pentru diverse infracțiuni, cu preponderență cu un grad de periculozitate socială ridicat.
…
Deși, anterior prezentei cauze, persoanele care compun gruparea nu au făcut obiectul unei investigații penale unitare care să urmărească existența și funcționarea acestora în cadrul unui grup infracțional organizat, analiza retrospectivă a conduitei membrilor săi relevă faptul că aceștia au fost prezenți în mod constant, de-a lungul timpului, în sfera fenomenului infracțional, atât prin activități desfășurate individual, cât și prin fapte comise împreună cu rude, apropiați ori alți membri ai actualei structuri investigate.
O parte importantă dintre aceștia figurează cu antecedente penale, în cazul unora conduita infracțională debutând încă din perioada minoratului și continuând ulterior, inclusiv prin săvârșirea de noi infracțiuni în stare de recidivă.
Acestea reprezentând modalități prin care membrii grupării și-au urmărit realizarea intereselor, soluționarea conflictelor cu persoane din exteriorul grupului, recuperarea unor sume de bani, protejarea activităților ilicite ori consolidarea poziției deținute în mediul infracțional.”, au mai notat procurorii în dosarul aflat la instanță.
Potrivit datelor anchetatorilor DIICOT, aceste legături strânse între membrii clanului pot fi foarte ușor observate pe rețelele de socializare, unde pot fi găsite mai multe fotografii și videoclipuri cu aceștia participând la diverse evenimente împreună constant.
„Membrii diferitelor nuclee familiale participă împreună la evenimente private și sociale, se afișează în mod repetat împreună și publică ori distribuie pe rețelele de socializare fotografii și materiale audiovizuale în care apar alături de ceilalți membri ai grupării.
Caracterul repetitiv al unor asemenea apariții permite, prin raportare și la celelalte mijloace de probă administrate, evidențierea relațiilor apropiate dintre persoanele cercetate și a persistenței acestora în timp.
Coeziunea existentă între membrii grupării este exteriorizată și prin maniera în care aceștia aleg să se prezinte în mediul social”, se mai arată în dosarul ajuns în instanță”, se mai arată în dosar.
Activitățile ilegale ale clanului nu au fost limitate la România, ci au fost extinse și în afara granițelor în țării, în state europene precum Germania, Austria, Elveția, Țările de Jos, Belgia, Irlanda și Marea Britanie, menținând legături permanente între acționarii din țară și cei din străinătate.
„În această perioadă, membrii grupării au fost implicați în săvârșirea unei palete largi de infracțiuni, atât contra persoanei și patrimoniului, cât și din sfera criminalității organizate, în special trafic de persoane, trafic de droguri, proxenetism, camătă, șantaj, activitățile infracționale fiind desfășurate atât pe teritoriul României, cât și în alte state.
Caracterul polivalent al grupării a permis adaptarea activității acesteia la diferite oportunități infracționale, membrii săi acționând individual sau împreună, în funcție de natura activității desfășurate, de rolurile asumate și de relațiile existente între aceștia”, au mai notat anchetatorii în dosar.
Pentru a-și continua cu succes activitățile internaționale, membrii se ocupau de organizarea transportului persoanelor de sex feminin exploatate, le asigurau cazarea și le transferau banii obținuți din prostituție.
De asemenea, aceștia organizau zonele unde victimele urmau să practice prostituția în așa fel încât câștigurile sa fie cât mai mari.
„Membrii acesteia au desfășurat sau au coordonat activități infracționale atât în România, cât și pe teritoriul Rep. Fed. Germania, Rep. Austria, Confederația Elvețiană, Țările de Jos, Regatul Belgiei, Irlanda și Marea Britanie, menținând legături permanente între persoanele aflate în țară și cele care acționau în străinătate și asigurând, după caz, deplasările și transportul victimelor, transferul sumelor de bani, asigurarea cazărilor și stabilirea zonelor din afară în vederea obținerii unor câștiguri maximale din activitatea de prostituție, stabilirea/menținerea unor contacte cu polițiști/ funcționari publici pentru a fi informați cu privire la eventuale investigații desfășurate asupra lor ori plângeri depuse de victimele exploatate și alte activități necesare realizării scopurilor urmărite.”, mai explică procurorii.
În dosarul aflat la instanță, sunt menționate inclusiv interacțiuni cu polițiști și funcționari publici pentru a primi informații cu privire la potențiale investigații desfășurate asupra lor sau plângeri depuse de victimele exploatate și alte activități în interesul atingerii scopului lor.
Procurorii mai notează în cadrul portretului acestui grup infracțional și alte episoade violente ale membrilor clanurilor părtașe, Baltazanii sau Brătienii, anchetatorii amintind în descrierea lor inclusiv episodul extrem de violent din Pantelimon.
„ „Clanul Burtea”, așa cum este denumită această grupare de criminalitate organizată în mass-media din țara noastră, a fost menționat frecvent în articolele apărute ca urmare a unor incidente violente, mai mulți membri ai grupării au fost implicați în conflicte de o violență ridicată, unele dintre acestea desfășurându-se în contextul unor rivalități cu alte grupări, sub forma unor confruntări directe ori reglări de conturi, iar altele având caracter individual. Acestea au fost aduse la cunoștința opiniei publice în articole din presă, aspect ce a contribuit la sporirea notorietății de „clan interlop”: „Clanul Burtea a pornit scandalul sângeros din Pantelimon. Vezi detalii șocante”, „Interlopi din clanul Burtea, ridicati de politisti!”, „Alţi şmecheri de sector – Clanul Burtea sau Brătienii fac parte dintr-o familie de etnie din Buzău care se ocupă de afaceri necurate cu fier vechi, „Reglare de conturi între clanurile Burtea şi Pietroi. Trei maşini au fost incendiate.””, se mai arată în dosarul tranșat la Tribunalul București.
Una dintre cele mai tulburătoare informații despre acest grup infracțional este numărul victimelor, care potrivit datelor din dosar ajunge la peste 50 de femei care ar fi fost exploatate, unele cazuri având un final tragic.
„De-a lungul timpului, au fost exploatate prin obligare la practicarea prostituției, cu precădere pe teritoriul altor state, activitate din care membrii grupării au obținut, direct sau indirect, importante beneficii materiale.”
Din probatoriul administrat în cauză rezultă că exploatarea nu s-a limitat la situații izolate, ci a vizat, în diferite perioade și configurații, numeroase persoane de sex feminin, asupra cărora au fost exercitate forme diferite de constrângere și control. În funcție de particularitățile fiecărei victime și de conduita persoanei care o exploata, controlul a fost exercitat atât prin mijloace de constrângere fizică, concretizate inclusiv în acte de violență și agresiuni repetate, cât și prin mijloace de constrângere morală și psihologică, constând în amenințări, intimidare, presiuni, supravegherea conduitei și limitarea posibilității de a se sustrage situației de exploatare.
Totodată, probatoriul administrat a evidențiat recurgerea repetată la violență, amenințare și intimidare, în special în spectrul infracțiunilor de ”trafic de persoane” și ”proxenetism”, având ca scop menținerea victimelor într-o stare de dependență și aservire pentru practicarea prostituției în folosul persoanelor cercetate.
„Persistența în timp a unor asemenea conduite, precum și caracterul lor repetitiv au contribuit la crearea unei reputații în mediul infracțional a grupării, de natură să amplifice capacitatea de intimidare a membrilor săi și să faciliteze realizarea obiectivelor urmărite de aceștia. (…)
În acest mod, unele dintre persoanele vătămate au fost menținute într-o stare de dependență și control, în care posibilitatea lor efectivă de a decide liber cu privire la continuarea practicării prostituției, la condițiile în care aceasta se desfășura ori la încetarea relației cu persoanele care le exploatau era substanțial restrânsă.
Violența fizică și presiunea psihologică au funcționat astfel, în cazurile în care acestea sunt demonstrate de materialul probator, nu numai ca mijloace punctuale de constrângere, ci și ca instrumente de instaurare și menținere a controlului asupra victimelor, de disciplinare a acestora și de asigurare a continuității exploatării și a obținerii beneficiilor patrimoniale rezultate din activitatea lor.
Amploarea fenomenului, durata sa, pluralitatea persoanelor exploatate și caracterul transfrontalier al activităților constituie, în acest context, elemente relevante pentru înțelegerea dimensiunii activității infracționale investigate”, se mai arată în dosarul aflat pe masa judecătorilor.
Exploatatorii care fac parte din clanul Burtea au profitat de-a lungul anilor de pe urma victimelor pe care le trimiteau să se prostitueze, unele dintre ele având un destin tragic, precum tânăra româncă de 23 de ani, ucisă în septembrie 2022 în Austria.
„Un exemplu elocvent este cazul victimei, care a fost ucisă în septembrie 2022 și care practica prostituția în Rep. Austria în folosul material al membrilor grupării infracționale denumite generic „BURTEA”.
Articol în presă: „O tânără româncă a fost ucisă cu sălbăticie sâmbătă, 24 septembrie, în Austria. O autopsie a clarificat cauzele decesului tinerei de 23 de ani, ucisă în Ternberg: a fost bătută atât de rău încât n-a mai fost recunoscută și în cele din urmă s-a înecat cu propriul sânge și vomă””, scriu procurorii în dosarul aflat la instanță.
Fiul lui Nicolae Danciu, adolescentul pe nume Danciu Mario zis și „David”, a provocat un accident, pe 28 iulie anul trecut, după ce s-a urcat la volan, deși avea doar 16 ani și nu deținea permis de conducere, care s-a soldat cu moartea unui băiat de 9 ani și mutilarea pe viață a surorii acestuia, fetița având 7 ani. A primit arest la domiciliu, timp în care s-a ocupat de afacerile murdare ale familiei.
„Numitul Danciu Mario zis „David”, a provocat un accident mortal, mediatizat în presă, în perioada în care s-a aflat sub măsura arestului la domiciliu/control judiciar a recrutat-o pe victima sa, care ulterior a practicat prostituția în beneficiul său material în Germania, activitate infracțională ce ilustrează disprețul și indiferența autorului față de măsurile judiciare și consecințele faptei sale.
Articol în presă: „Veste șocantă pentru familia Nefedov, care și-a pierdut copilul în urma accidentului din cartierul Pantelimon, produs în urmă cu un an și jumătate. Adolescentul acuzat că a provocat tragedia, soldată cu moartea unui băiat de 9 ani și mutilarea pe viață a surorii acestuia, în vârstă de 7 ani, a fost plasat în arest la domiciliu. Adolescentul s-a urcat la volan pe 28 iulie anul trecut, deși avea doar 16 ani. A pierdut rapid controlul asupra mașinii, iar accidentul a avut consecințe dramatice: un băiat de 9 ani a murit, iar sora lui, de 7 ani, și-a pierdut un picior””, au mai exemplificat anchetatorii.
Pentru a arăta ce familie au ei, membrii clanului Burtea foloseau diverse metode de a epata în locuri publice precum dedicații la lăutari pentru diverși membrii ai familiei și crearea unor materiale și postarea acestora pe rețelele de socializare în scopul de a arăta statutul lor financiar și social.
„Un element particular al acestei modalități de exteriorizare îl constituie și existența unor dedicații ori creații muzicale interpretate de lăutari, în cadrul cărora sunt nominalizați membri ai grupării, familiile din care aceștia provin sau relațiile existente între ei și în care, după caz, sunt evocate elemente referitoare la putere, prestigiu, solidaritate, capacitate financiară ori reputație.
În măsura în care conținutul concret al acestor materiale relevă asemenea aspecte, ele pot ilustra maniera în care membrii grupării acceptă, încurajează ori valorifică proiectarea în spațiul social a unei imagini colective asociate forței, influenței și solidarității dintre membrii săi.
Asemenea manifestări publice prezintă relevanță în prezenta cauză nu prin ele însele și nici ca expresie a unui anumit mediu social ori cultural, ci în măsura în care, analizate împreună cu celelalte mijloace de probă, contribuie la evidențierea relațiilor dintre persoanele cercetate, a frecvenței interacțiunilor, a apropierii dintre diferitele nuclee familiale și a modului în care membrii acestora se raportează reciproc.
În același sens, existența antecedentelor penale ori implicarea anterioară a unor membri în episoade violente nu permite, prin ea însăși, concluzia că toate aceste fapte au fost săvârșite în realizarea scopurilor actualei grupări și nici că aceasta a existat, în aceeași configurație, pe întreaga perioadă analizată.
Aceste împrejurări configurează însă contextul factual și relațional în care trebuie examinată constituirea și evoluția structurii investigate, urmând ca existența grupului infracțional organizat, perioada sa de funcționare, componența, coordonarea membrilor și scopul urmărit să fie stabilite prin raportare la ansamblul probelor administrate în prezenta cauză”, încheie procurorii DIICOT profilul creionat al clanului Burtea.
Anchetatorii detaliază și motivele pentru care această gruparea a trecut de testul timpului și care au fost componentele interumane care a ținut coagulat grupul infracțional organizat.
Astfel, arată anchetatorii „constituirea în jurul mai multor nuclee familiale interconectate prin relații de rudenie și afinitate, ai cărei membri au acționat în mod coordonat în vederea săvârșirii unor infracțiuni grave, atât pe teritoriul României, cât și în străinătate” este unul dintre motivele de „rezistență” acestui grup.
„Repetarea unor asemenea episoade, participarea concomitentă sau succesivă a mai multor persoane din aceleași nuclee familiale și sprijinul acordat reciproc în contextul acestor conflicte constituie elemente relevante pentru înțelegerea relațiilor dezvoltate în timp între persoanele cercetate și a contextului în care actuala structură infracțională s-a consolidat.
Implicarea succesivă în conflicte violente, rivalitățile cu alte grupări și reacțiile de solidaritate manifestate între membri au contribuit la formarea și perpetuarea unei reputații de forță și violență, susceptibilă să amplifice capacitatea de intimidare a persoanelor asociate grupării și să descurajeze eventualele reacții ale persoanelor cu care acestea intrau în conflict.
Ansamblul materialului probator relevă existența unor relații stabile de cooperare și coordonare, continuitatea acestora în timp, sprijinul reciproc acordat membrilor, repartizarea unor activități în funcție de poziția și posibilitățile fiecăruia, precum și existența unor interese comune în conservarea și dezvoltarea activităților generatoare de venituri ilicite.
În acest context, relațiile familiale au reprezentat unul dintre factorii care au favorizat stabilitatea și reziliența grupării, permițând membrilor acesteia să își consolideze relațiile de încredere, să limiteze accesul persoanelor din exterior la informații privind activitățile desfășurate și să asigure continuitatea acestora inclusiv în situațiile în care unii dintre membri au fost supuși unor măsuri judiciare ori s-au aflat temporar în imposibilitatea de a participa nemijlocit la activitățile grupului.
În evoluția sa, gruparea și-a dezvoltat progresiv atât componenta umană, cât și capacitatea operațională, diferiți membri asumându-și roluri specifice în funcție de activitatea infracțională desfășurată. În jurul nucleelor familiale s-au coagulat astfel persoane care au participat nemijlocit la comiterea infracțiunilor, persoane care au facilitat activitatea acestora, precum și persoane care au contribuit la administrarea, transferarea, disimularea ori valorificarea beneficiilor rezultate din activitățile ilicite.
Caracterul transfrontalier al activităților de trafic de persoane și proxenetism reprezintă o particularitate relevantă a grupării, acestea fiind și îndeletnicirile infracționale predominante.
În aceste condiții, gruparea a dobândit, în timp, caracteristicile unei structuri infracționale stabile și adaptabile, în cadrul căreia relațiile familiale și personale preexistente au fost dublate de relații de cooperare infracțională, interese patrimoniale comune, sprijin reciproc și coordonarea activităților desfășurate.
Nicolae Danciu, presupusul lider al grupării destructurate pentru fapte de trafic de persoane și proxenetism, cântăreț de manele, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, alături de fiul său, Mario Danciu dar și alți aproape 15 membrii ai grupării.
Totodată anchetatorii DIICOT au sechestrat mai multe mașini de lux descoperite în timpul perchezițiilor domiciliare.
Cei doi polițiști judiciari de la Serviciul de Investigații Criminale al Secției 23 de Poliție din Capitală care au fost puși sub control judiciar de DIICOT au fost surprinși în interceptările anchetatorilor, când membrii clanului interlop Burtea îi pomeneau pe aceștia și informațiile „fierbinți” livrate acestora.
Concret, Gândul va prezenta detalii elocvente din dosarul anchetatorilor DIICOT care a ajuns la Tribunalul București, unde, judecători de drepturi și libertăți au decis deja arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Mario Danciu, tânărul care, anterior, a ucis un copil minor pe fondul conducerii unui autoturism fără a poseda permis de conducere.
În același dosar sunt cercetate și rudele sale dar și tatăl său, Nicolae Danciu, interpret de manele, în cazul căruia se fac demersurile necesare pentru emiterea unui mandat de arestare preventivă în lipsă. La momentul perchezițiilor acesta nu a putut fi localizat pe teritoriul României.
Anchetatorii DIICOT i-au pus sub acuzare, și au luat măsura controlului judiciar, față de Denis Nicolae Adam și Cătălin Laurențiu Mișa, polițiști în cadrul D.G.P.M.B. – Poliția Sector 3 – Secția 23 Poliție – Biroul de Investigații Criminale, și îi acuză pe cei doi că în perioada 2020 – prezent aceștia i-au ajutat sub diverse modalități pe membrii grupului infracțional organizat în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor în cauzele penale în care aceștia erau cercetați.
De asemenea, arată anchetatorii în dosarul aflat la instanță, că în perioada de referință, numiții Adam și Mișa „au divulgat membrilor grupului infracțional organizat cercetați în prezenta cauză, fără drept, informații care nu sunt destinate publicității, despre care au luat la cunoștință cu ocazia îndeplinirii atribuțiilor de serviciu sau accesării fără vreo justificare de îndeplinirea atribuțiilor de serviciu a bazelor de date gestionate de către Ministerul Afacerilor Interne”.
În acest fel, scriu anchetatorii care au descoperit cârtițele din Secția 23, „au fost afectate interesele, integritatea și confidențialitatea datelor gestionate de instituția publică, aceștia având obligația de a garanta protecția informațiilor gestionate prin intermediul sistemelor informatice interne”.
„Totodată, în schimbul ”protecției” și a informațiilor primite în perioada de referință, membrii grupului infracțional organizat (Pătlăgică Ameri zis ”COCORICĂ”, MihaiVasile zis ”MERY”, etc.) au dat bani, iar agenții de poliție Adam și Mișa au primit sumele de bani date pentru neîndeplinirea sau întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle lor de serviciu”, se mai arată în dosarul aflat la instanță.
Anchetatorii arată în dosarul aflat pe masa judecătorilor că în cursul lunii mai 2026 (fără a se putea stabili cu exactitate la acest moment data), Denis Adam, agent de poliție în cadrul D.G.P.M.B. – Secția 23 de Poliție, i-a divulgat Vasile Mihai zis ”Mery” – persoană față de care victima (femeie – n.r) formulase o plângere penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii de amenințare, fără drept, informații care nu sunt destinate publicității și despre care a luat la cunoștință cu ocazia îndeplinirii atribuțiilor de serviciu, respectiv declarația persoanei vătămate date cu ocazia audierii în cadrul dosarului penal, afectând astfel interesele victimei a infracțiunilor de trafic de persoane și proxenetism.
În vreme de Adam a „vândut-o” pe victimă traficanților, celălalt coleg al său, Cătălin Laurențiu Mișa se ocupa de protecția informativă a acestora.
Potrivit celor discutate de membrii clanului Burtea care invocau des numele polițistului Mișa, se pare că acesta le divulga constant în ce dosare sunt cercetați, care dintre membrii și când urmau să fie chemați la audieri.
Astfel, notează procurorii DIICOT, în cursul anului 2026 (fără a se putea stabili datele exacte), polițistul Mișa „a divulgat în mod constant membrilor grupului infracțional organizat cercetați în prezenta cauză (cel puțin numiților Pătlăgică Ameri zis ”Cocorică” și Mihai Marian zis ”Denis”), fără drept, informații care nu sunt destinate publicității, despre care a luat la cunoștință cu ocazia accesării fără vreo justificare de îndeplinirea atribuțiilor de serviciu a bazelor de date gestionate de către MAI, fiind afectate interesele, integritatea și confidențialitatea datelor gestionate de instituția publică, acesta având obligația de a garanta protecția informațiilor gestionate prin intermediul sistemelor informatice interne”.
„Totodată, prin informațiile divulgate, i-a ajutat pe membrii grupului infracțional organizat în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor în prezenta cauză penală”, au mai explicat anchetatorii în dosarul transmis la Tribunal.
„COCORICO:”noi am aflat de la MIȘA….de la Mișa… de la ăla pe care îl am în cartier”
COCORICO: ”l-am pus pe MIȘA: ”Da domne, sunteți … sunteți mai mulți inși într-un dosar, sunt numele voastre, în mai multe, o să fiți chemați cu toții”
COCORICO: ”ne-a zis: Sunteți voi ăștia Baltazanii..vor fi chemați mai mulți inși, sunteți mulți inși, sunteți 50 de inși auzi.””, au exemplificat anchetatorii în dosarul transmis judecătorilor de la Tribunalul București.