Anchetă The New York Times: cum a sabotat guvernul Ucrainei controlul independent și a permis corupției să se extindă. Ce știau europenii?
Guvernul Ucrainei a slăbit, în mod repetat, supravegherea independentă menită să prevină corupția în companiile de stat. Aceasta este concluzia la care au ajuns jurnaliștii The New York Times, după o investigație amănunțită. Potrivit acestora, deși aliații occidentali au cerut înființarea unor consilii de supraveghere care să monitorizeze cheltuielile, administrația președintelui Zelensky a întârziat formarea acestora, a lăsat posturi cheie neocupate, le-a umplut cu oameni nepregătiți sau a rescris regulile pentru a le retrage puterea. Acest lucru a permis izbucnirea unor scandaluri majore de corupție precum cel de la compania de energie nucleară Energoatom, cel de la operatorul electric Ukrenergo sau de la Agenția de Achiziții pentru Apărare.
Pe ultima sută de metri, autoritățile responsabile au concediat directori sau au preluat controlul, însă era prea târziu. În ciuda acestor lucruri, Guvernele europene au continuat să finanțeze Ucraina, invocând urgența războiului.
Guvernul Ucrainei a permis corupției să prospere
„Când trupele rusești au invadat Ucraina, aliații occidentali ai Kievului s-au confruntat cu o dilemă: cum să cheltuiască miliarde pentru a sprijini un guvern care luptă împotriva Rusiei, fără a vedea cum banii intră în buzunarele unor manageri și funcționari guvernamentali corupți. Miza era mare deoarece industriile vitale pentru război – distribuția de energie, achiziționarea de arme și energia nucleară – erau controlate de companii de stat care au servit mult timp drept „pușculițe“ pentru elita țării.
Pentru a-și proteja banii, Statele Unite și națiunile europene au insistat asupra supravegherii. Acestea au cerut Ucrainei să permită unor grupuri de experți externi să monitorizeze cheltuielile în cadrul unor consilii de supraveghere, să numească directori executivi noi și să prevină corupția.“, explică jurnaliștii The New York Times.
După o verificare a ultimilor patru ani, New York Times a constatat că guvernul ucrainean a sabotat sistematic această supraveghere, „permițând corupției să prospere“.
Potrivit sursei citate, administrația președintelui Volodimir Zelenski a umplut aceste consilii de supraveghere cu „loialiști“, a lăsat posturi neocupate sau a blocat complet înființarea lor.
Liderii de la Kiev au redefinit chiar și statutul unor companii pentru a limita supravegherea, menținând guvernul în control și permițând astfel cheltuirea a sute de milioane de dolari fără ca cineva din afară să se implice.
În mod normal, aceste consilii de supraveghere permit experților independenți, de obicei din alte țări, să examineze deciziile majore din cadrul companiilor de stat ucrainene.
Guvernul lui Zelenski a neutralizat consiliul Energoatom
În urmă cu câteva sâptămâni, autoritățile anticorupție din Ucraina i-au acuzat pe membrii cercului apropiat a lui Zelensky că au deturnat 100 de milioane de dolari de la compania nucleară de stat, Energoatom.
Administrația lui Zelenski a dat vina pe consiliul de supraveghere al Energoatom pentru că nu a reușit să oprească corupția. Însă, conform The Times, chiar guvernul lui Zelenski a fost cel care a neutralizat consiliul de supraveghere al Energoatom.
După analiza a numroase documente și după interviuri cu aproximativ 20 de oficiali occidentali și ucraineni, care au lucrat cu sau în consiliile de administrație ale companiilor, The Times a constatat interferențe politice nu doar la Energoatom, ci și la compania de electricitate Ukrenergo, precum și la Agenția de Achiziții pentru Apărare din Ucraina.
Banii europeni au continuat să curgă
Potrivit analizei, liderii europeni au criticat între ei modul în care funcționau companiile ucrainene, dar au tolerat cu reticență corupția ucraineană timp de ani de zile, argumentând că sprijinirea luptei împotriva invaziei Rusiei era primordială. Așadar, chiar dacă Ucraina a subminat supravegherea externă, banii europeni au continuat să curgă, scrie The New York Times.
„Ne pasă de buna guvernare, dar trebuie să acceptăm acest risc”, a declarat Christian Syse, trimisul special în Ucraina din partea Norvegiei, unul dintre principalii aliați și finanțatori ai Kievului. El a adăugat: „Pentru că este război. Pentru că este în interesul nostru să ajutăm Ucraina financiar. Pentru că Ucraina apără Europa de atacurile rusești.”
Potrivit investigației, scandalul Energoatom ilustrează exact modul în care liderii Ucrainei au blocat eforturile de prevenire a corupției. Administrația Zelenski a întârziat formarea consiliului de supraveghere al Energoatom și, când acesta s-a constituit în cele din urmă, guvernul a lăsat un loc liber – împiedicând capacitatea consiliului de a acționa.
„Dacă consiliul ar fi funcționat normal, ar fi putut reduce ceea ce autoritățile numesc acum corupție rampantă.“, susțin autorii analizei adăugând că antreprenorii din cadrul proiectelor Energoatom au fost nevoiți să plătească astfel comisioane de până la 15%.
Zelenski a fost ales în 2019 pe baza promisiunii de a elimina corupția. Dar, după invazia Rusiei din 2022, a relaxat regulile anticorupție, în numele accelerării achizițiilor de arme și protejării secretelor militare. Zelenski a lucrat, de asemenea, cu personalități politice și de afaceri pe care le-a declarat cândva „infractori.“
Kievul riscă să piardă fondurile pentru reconstrucția Ucrainei
„Scandalul Energoatom l-a paralizat politic pe Zelenski și i-a slăbit argumentele pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană și NATO, două instituții care se feresc să adauge un membru atât de afectat de corupție. Zelenski consideră aceste apartenențe ca fiind esențiale pentru viitorul țării sale. Dacă nu reușește să elimine corupția, Kievul s-ar putea să nu primească nici sutele de miliarde necesare pentru reconstrucția țării după război.“, scrie The New York Times.
„Vor exista și mai multe ezitări în a aloca fonduri substanțiale”, a declarat Arvid Tuerkner, director general pentru Ucraina la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, unul dintre cei mai mari susținători financiari ai Kievului.
Nereguli descoperite în cadrul comaniei Ukrenergo
Administrația lui Zelenski a început să se amestece în funcționarea Ukrenergo, operatorul rețelei electrice a țării, cu câteva luni înainte de război, a amintit în interviuri Volodimir Kudrățskii, fostul director executiv al companiei.
Acesta a mărturisit că, la sfârșitul anului 2021, a început să primească apeluri de la Herman Halushchenko, care abia fusese numit atunci ministru al energiei. Halushchenko dorea ca Kudrytskyi să angajeze în funcții de conducere persoane cu experiență limitată în domeniul energiei.
„A început să insiste”, a spus Kudrytskyi. „A început să încerce agresiv să mă facă să-i numesc.”
Halușcenko, care a fost demis luna trecută din funcția de ministru al Justiției pentru implicarea în scandalul Energoatom, nu a răspuns solicitărilor repetate de a comenta.
Bugetele companiilor de stat precum Ukrenergo au fost dintotdeauna ținte majore pentru politicienii corupți, așa că Kudrytskyi era suspicios. El a spus că a rezistat cu succes presiunilor deoarece avea sprijinul consiliului său de supraveghere.
Consiliul de administrație al Ukrenergo este format din șapte persoane care supraveghează proiectele majore și numirile în funcții de conducere. Membrii consiliului de supraveghere sunt aleși de guvernul respectiv, dar patru dintre ei sunt străini aleși dintr-o listă scurtă întocmită de Uniunea Europeană și băncile occidentale. Celelalte trei locuri revin reprezentanților guvernului ucrainean.
Herman Halushchenko a intervenit în formarea consiliului Ukrenergo
La sfârșitul anului 2021, mandatul consiliului de administrație al Ukrenergo era pe punctul de a expira. Oficialii europeni și ucraineni au început să se întâlnească pentru a lua în considerare noi membri.
Uniunea Europeană, Banca Mondială și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și-au prezentat lista de candidați, însă, în loc să aleagă exclusiv din acea listă, Ministerul Energiei din Ucraina, sub conducerea lui Halușcenko, a insistat ca unul dintre locuri să-i revină lui Roman Pionkowski, un expert polonez în energie care a lucrat la proiecte de consultanță în Ucraina, au declarat doi oficiali.
Aceștia au spus că Pionkowski fusese evaluat pentru acest post, dar rezultatele obținute au fost prea mici pentru a fi inclus pe lista europenilor.
Oficialii occidentali au fost surprinși atunci de recomandarea lui Halușcenko, dar au acceptat nominalizarea. Noul consiliu a fost format în decembrie 2021. Apoi, rușii au invadat. Ukrenergo s-a confruntat cu atacuri asupra infrastructurii energetice.
Sub conducerea lui Kudrytskyi, Ukrenergo a efectuat reparații non-stop, permițându-i să mențină alimentarea cu energie electrică a țării. Compania a devenit, de asemenea, un partener de încredere pentru donatorii occidentali, care i-au acordat împrumuturi și granturi în valoare de 1,7 miliarde de dolari în primii ani ai războiului.
Odată cu atacurile rusilor, presiunea politică a începută să apară și ea, a spus Kudrytskyi. Oficialii guvernamentali l-au acuzat că nu a protejat infrastructura energetică. Deși avea sprijinul țărilor europene, Halushchenko dorea să fie demis.
De data aceasta, nu a beneficiat de protecția consiliului. Un membru străin demisionase din motive personale, iar guvernul nu a ocupat niciodată locul, ceea ce a dus la o împărțire echilibrată între experții străini și reprezentanții statului.
Această egalitate ar fi trebuit să fie suficientă pentru a-i salva postul lui Kudrytskyi. Dar Pionkowski, expertul polonez, a luat partea ucrainenilor și a votat pentru demiterea lui.
Ceilalți doi membri străini ai consiliului au demisionat în semn de protest.
REDOMANDĂRILE AUTORULUI: