Curiosity pune sub semnul întrebării teoriile despre existența vieții pe Marte

Robotul american Curiosity a pus sub semnul întrebării teoriile despre prezența actuală a vieții pe Marte, întrucât roverul nu a detectat urme de metan – un gaz care reprezintă adeseori semnul unor activități biologice – în atmosfera planetei roșii, informează AFP.

Potrivit măsurătorilor efectuate de robot, acest gaz, produs în procent de 95% de microbii de pe Terra, dacă există în mediul marțian, nu ar putea să reprezinte mai mult de 1,3 părți la miliard în volum pe Marte, adică o șesime din nivelul estimat anterior, au precizat oamenii de știință într-un studiu publicat joi în revista americană Science.

De 10 ani, oamenii de știință au observat urme de metan în atmosfera marțiană. În martie 2003, mai mulți cercetători au măsurat un nor de metan de 19.000 de tone în apropiere de ecuatorul planetei Marte.

EXTERNE Trump respinge versiunea Moscovei privind un atac ucrainean asupra reședinței lui Putin: „Nu cred că a avut loc un astfel de atac”

09:00

FLASH NEWS Atac cu drone asupra Kievului. Au fost ucise cel puțin două persoane, iar un centru medical a fost avariat

08:52

Însă acele observații au fost făcute de pe Terra și de sonde care orbitează Marte.

În măsura în care metanul, cea mai abundentă hidrocarbură din Sistemul Solar, poate fi un marker al activităților biologice, acele anunțuri făcute de cercetători au alimentat controversele pe tema originii acestui gaz și au trezit speranța oamenilor de știință în legătură cu prezența vieții pe Marte.

Însă, numeroase măsurători ale atmosferei marțiene efectuate de un spectrometru laser foarte sensibil aflat la bordul roverului Curiosity, care a coborât pe Marte pe 6 august 2012, nu au reușit să detecteze urme de metan, spre marea surpriză a cercetătorilor.

„Acest rezultat important ne va ajuta să ne îndreptăm eforturile în altă direcție pentru a examina posibilitatea prezenței actuale a vieții pe Marte”, a explicat Michael Meyer, responsabil științific al explorării planetei Marte din cadrul NASA.

„(Rezultatul) reduce probabilitatea existenței actuale de microbi marțieni care produc metan, însă nu este vorba doar de un singur tip de metabolism bacterian, întrucât știm deja că pe Terra există numeroase microorganisme care ne produc metan”, a subliniat același cercetător.

„Ar fi fost formidabil să descoperim metan, dar suntem încrezători în exactitatea măsurătorilor noastre”, a adăugat Chris Webster, cercetător la Jet Propulsion Laboratory, afiliat NASA. „Am efectuat prelevări repetate din primăvara până la sfârșitul verii, dar nu am găsit urme de metan”, a mai spus acesta.

Coordonatorii misiunii Curiosity vor utiliza o metodă care permite detectarea prezenței de metan în concentrații de sub 1 parte/ miliard.

Precedentele măsurători ale urmelor de metan de pe Marte indicau concentrații care ajungeau până la 45 părți/ miliard. Chiar dacă acest metan ar fi dispersat, ar exista totuși urme măsurabile, afirmă cercetătorii de la NASA.

„Nu cunoaștem procesul natural prin care metanul poate să dispară rapid din atmosferă”, a explicat Sushil Atreya, de la Universitatea Michigan, unul dintre autorii studiului.

„Metanul este persistent și ar trebui să rămână sute de ani în atmosfera marțiană”, a insistat el, precizând că acest gaz poate avea și o origine geologică sau ar putea fi produs prin degradarea unor materiale organice transportate de meteoriți.

Cea mai mare concentrație de metan care ar putea fi prezentă în atmosfera lui Marte fără a fi detectată de spectrometrul laser al roverului Curiosity nu ar putea să depășească o cantitate de 10-20 de tone pe an, a subliniat Sushil Atreya. Aceste volume sunt de aproximativ 50 de milioane mai mici decât concentrația de metan care intră în atmosfera terestră în fiecare an.

Curiosity, care a coborât în regiunea ecuatorială a planetei Marte pe 6 august 2012, robotul explorator cu șase roți cel mai sofisticat trimis vreodată pe o altă planetă, a determinat deja că planeta roșie a fost propice vieții microbiene în trecutul ei îndepărtat.

În ultimele săptămâni, roverul și-a reluat călătoria spre Muntele Sharp, aflat la o distanță de opt kilometri, principala țintă de explorare a misiunii sale care va dura doi ani. Periplul său va dura mai multe luni, cu atât mai mult cu cât Curiosity se va opri în drumul său pentru a analiza mai multe formațiuni interesante din punct de vedere geologic.

Baza Muntelui Sharp prezintă mare interes pentru oamenii de știință datorită diferitelor straturi sedimentare ale sale, care ar putea să îi ajute pe savanții de la NASA să dateze perioadele în timpul cărora Marte a fost o planetă propice vieții.