DECLARAȚIA SURPRINZĂTOARE a unui șef de stat european: ABANDONAREA MONEDEI EURO AR FI O VICTORIE pentru această „victimă a sistemului monetar”

Ieșirea unuia sau mai multor state din zona euro nu ar conduce la desființarea monedei unice sau la eșecul proiectului integrării europene, iar pentru Grecia, „o victimă a sistemului monetar”,  renunțarea la euro ar fi „o victorie”, a declarat președintele Cehiei, Vaclav Klaus, citat de Bloomberg.

La fel ca toate celelalte state membre, Cehia s-a angajat în 2004, când a aderat la Uniunea Europeană, să adopte moneda euro. Statul a renunțat însă la orice calendar oficial privind adoptarea monedei unice, iar Klaus afirmă că intrarea în zona euro este o chestiune care și-a pierdut relevanța în Cehia.

„Nu cred că euro va dispărea va monedă. Problema este dacă toate cele 17 state euro, și probabil alte câteva din jur, trebuie să fie în sistem”, a afirmat Klaus într-un interviu acordat Bloomberg.

ACTUALITATE Britanicii se pregătesc pentru ce e mai rău. Scenarii catastrofale în cazul încălzirii globale. Cât teritoriu ar putea pierde Imperiul

15:28

ȘTIINȚĂ DESCOPERĂ.ro, site-ul preferat al pasionaților de Știință și Tehnologie din România!

15:12

Președintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a declarat în luna iulie că va face „tot ceea ce este necesar” pentru a „salva” zona euro, declarație care contrazice opiniile unor experți, inclusiv a reputatului economist Kenneth Rogoff, profesor la Universitatea Harvard, că Grecia va renunța la moneda unică și ca trece prin cea mai mare restructurare a datoriei de stat efectuată vreodată.

Vaclav Klaus consideră că sistemul euro „pedepsește” unele state, pentru care ar fi mai bine dacă ar renunța la moneda unică.

„Grecia este o victimă a uniunii monetare. Ar fi mult mai bine pentru ei să nu mai fie în această cămașă de forță. Ar fi o victorie pentru ei”, a arătat președintele Cehiei.

Klaus se caracterizează drept un „euro-realist” care sprijină integrarea europeană, dar nu este de acord cu „unificarea, centralizarea, armonizarea și standardizarea” întregului continent, inclusiv cu moneda unică.

„Am acceptat cu o oarecare reticență condițiile atașate intrării noastre în UE. Eram conștienți că intrarea în eurosistem era una dintre condiții, dar suntem destul de mulțumiți că nu a existat un calendar. Astfel, poate în anul 2074 ne vom putea alătura și Uniunii Monetare Europene. Nimeni nu face presiuni asupra noastră”, a spus liderul de la Praga.

Coroana cehească s-a apreciat cu 40% față de euro în perioada 2001-2010, cea mai bună performanță din lume, iar încrederea investitorilor în economia Cehiei este reflectată și prin randamentele scăzute cerute de investitori pentru a cumpăra obligațiunile guvernamentale cehe cu maturitatea la 10 ani. Cehia se împrumută pe 10 ani la o dobândă de 2,4%, față de 4,8% pentru Polonia sau 7,2% în cazul Ungariei.

Statele emergente din Europa Centrală și de Est au devenit tot mai reticente în privința adoptării euro în ultimii trei ani, odată cu dezvoltarea crizei datoriilor de stat. Deși zona euro este principala piață de desfacere pentru exportatorii din statele est-europene, care își vând peste jumătate din marfă în spațiul monetar, șapte dintre cele 10 state intrate în UE după 2004, inclusiv România, nu au adoptat încă moneda unică.

Polonia a renunțat în urmă cu trei ani la calendarul care prevedea intrarea în zona euro în 2013, iar premierul Donald Tusk a afirmat în iulie că moneda euro este „complet neatractivă”. Premierul ungar Viktor Orban a declarat în luna martie că Ungaria nu va adopta euro înainte de anul 2018, iar premierul bulgar Boyko Borisov a arătat la începutul lunii septembrie, într-un interviu acordat Wall Street Journal, că Sofia a suspendat pe termen nedefinit planurile de trecere la moneda unică.

În România, autoritățile vor definitiva după alegerile parlamentare din decembrie strategia privind adoptarea monedei euro, ținta indicativă fiind în prezent anul 2015.

Criza datoriilor de stat este resimțită și de economia Cehiei, care s-a contractat în primele două trimestre ale acestui an din cauza scăderii exporturilor către zona euro. Principalele produse de export ale Cehiei sunt automobilele Skoda, alături de diverse produse electronice, precum televizoare și monitoare. Exporturile generează aproximativ 75% din Produsul Intern Brut al Cehiei.

Coroana cehească s-a apreciat în acest an cu circa 2% față de euro, în timp ce forintul unguresc a urcat cu 10%, iar zlotul polonez cu 8%.

Klaus consideră că ieșirea unei țări din zona euro este posibilă fără consecințe grave și desființarea monedei unice.

„Din punct de vedere tehnic, este posibil. Nu este adevărat ceea ce spun unii politicieni, care vorbesc despre consecințe dezastruoase. Trebuie să o facă în mod organizat, fără să permiți degenerarea situației în anarhie”, a arătat liderul ceh.

Din postura de ministru de Finanțe la începutul anilor ’90 și mai apoi premier, Klaus s-a ocupat în 1993 de separarea Cehoslovaciei și de adoptarea a două monede diferite. Cehia și Slovacia au abandonat planurile inițiale de menținere a unei monede comune după ce guvernul slovac a anunțat că dorește să efectueze o devalorizare după separare.