Descoperirea care ar putea dovedi că NU există viață pe Marte

Prezența argilei pe Marte a fost interpretată ca o dovadă a faptului că planeta a cunoscut în trecutul ei un climat cald și umed, propice pentru apariția vieții. Însă, potrivit unui nou studiu, un mecanism cu totul diferit ar putea explica formarea acestor argile: erupțiile vulcanice, informează AFP.

Potrivit unei echipe de cercetători coordonată de Alain Meunier de la CNRS – Université de Potiers, argilele marțiene, denumite filosilicați, răspândite pe scară largă în emisfera sudică a planetei roșii, pot fi de origine magmatică și nu sedimentară, precum argilele terestre pe care le-au studiat în atolul Mururoa din Polinezia franceză. Dacă, într-adevăr, argilele au apărut în urma uei erupții vulcanice, șansele de a găsi viață pe Planeta Roșie sunt minime.

„Adeseori considerăm argilele drept un indiciu care semnalează indubitabil prezența apei lichide care alterează rocile. În realitate, argilele nu au nevoie de apă lichidă. Ele au nevoie de apă. Iar aceasta poate fi pur și simplu sub forma compusului chimic H2O”, a spus Alain Meunier, profesor de științe ale Pământului.

POLITICĂ Țoiu și Darău petrec „Ziua industriei românești” la sediul NATO din Bruxelles. Miza evenimentului

22:57

FLASH NEWS Trump: „Iranienii au fost de acord cu totul, inclusiv cu renunțarea la programul nuclear și cu încetarea sprijinului acordat către Hamas și Hezbollah”

22:44

„Magma conține mult H2O. Gazul care iese prin craterele vulcanilor este alcătuit de altfel în mare parte din apă și CO2”, a adăugat el.

Argilele marțiene ar putea fi astfel rezultatul unei acțiuni de „degazare” a magmei. „După aceea, coacerea lavei este procesul care duce la sintetizarea mineralelor”, a explicat Alain Meunier.

Cercetătorii, al căror studiu a fost publicat duminică în revista Nature Geoscience, au aplicat asupra argilelor din atolul Mururoa metodele de analiză care au permis identificarea argilelor de pe Marte, grație spectroscoapelor aflate la bordul sateliților plasați pe orbita planetei Marte, Mars Express și Mars Reconnaissance Orbiter (MRO).

Lumina Soarelui, reflectată de suprafața lui Marte, este captată de aceste spectroscoape. Ea este întreruptă atunci când lungimile de undă sunt absorbite de minerale, furnizând astfel o „semnătură” proprie.

Aceeași metodă a fost aplicată asupra argilelor din Mururoa, formate prin precipitarea lavei. Ele prezintă aceeași semnătură ca și argilele marțiene, afirmă Alain Meunier.

Același mecanism special de formare a argilelor a fost descoperit și în alte regiuni de pe Terra, în special în bazinul Parana din Brazilia.

Dacă teoria avansată de echipa coordonată de Alain Meunier este justă, „acest lucru ar însemna că planeta Marte, aflată într-un stadiu primitiv, nu era așa de locuibilă cum se credea”, afirmă într-un comentariu care însoțește articolul din Nature Geoscience, Brian Hynek de la Universitatea Colorado din Statele Unite.

Prezența apei lichide este considerată drept una dintre principalele condiții pentru ca o formă de viață să poată să se dezvolte.

„Cercetările noastre se referă la primele sute de milioane de ani după formarea planetei”, a subliniat Alain Meunier, referindu-se la evenimentele petrecute pe Marte în urmă cu 3,7 miliarde de ani.

„Acest lucru nu înseamnă că viața nu a putut să apară pe Marte, însă ea nu a apărut în acel moment”, a adăugat profesorul francez.

„Doar măsurătorile de teren vor permite să obținem o concluzie despre originea argilelor marțiene”, consideră la rândul său Brian Hynek.

Într-un viitor apropiat, cele două rovere prezente pe Marte, Opportunity, ajuns pe planeta roșie în 2004 în craterul Endeavour, și Curiosity, care a coborât pe 6 august în craterul marțian Gale, ar putea furniza dovezi directe: cursa pentru descifrarea misterului ce înconjoară argilele marțiene a început deja între cei doi roboți ai NASA.