Google plătește 400 de milioane de dolari din cauza practicilor de urmărire a locației utilizatorilor

Gigantul Google a ajuns la o înțelegere cu 40 de state federale din America să plătească despăgubiri în valoare de aproape 400 de milioane de dolari pentru înșelarea utilizatorilor săi cu privire la practicile de urmărire a locației. Procurorii generali care s-au ocupat de acest caz și au ajuns la o înțelegere de plată cu Google vorbesc despre cea mai mare soluționare a confidențialității multi-statale din istoria SUA.

Este o sumă-record (391,5 milioane de dolari, mai exact) pe care o firmă din domeniul IT o va plăti pentru practicile sale legate de confidențialitate.

COMENTARIU Cristian Tudor Popescu îl invocă pe Avram Iancu, la 154 de ani de la moarte: „Răsuceşte‑te, Iancule, în gropniţa ta”

12:01

EXCLUSIV Mihaela Ceaușescu, impresionată de atitudinea lui Ștefan Iordache față de ea după Revoluție

12:00

Cum și-a înșelat Google utilizatorii

Coaliția de procurori generali, care a inclus și avocați specializați din New York, Kentucky și Oregon, a susținut că gigantul Google și-a înșelat utilizatorii cu privire la localizarea urmăririi în diferite moduri începând cu anul 2014.

Strategia Google a inclus confuzie în ceea ce privește „domeniul de aplicare al setării istoricului locațiilor” și „măsura în care consumatorii care utilizează produse și servicii Google ar putea limita urmărirea locației Google prin ajustarea setărilor contului și dispozitivului”, potrivit unui comunicat oficial semnat de procurorul general de caz și de guvernatorul ales din Pennsylvania, Josh Shapiro.

În plus, pe lângă banii dați pentru această amendă neoficială, compania Google a acceptat să fie mai transparentă, inclusiv să afișeze informații suplimentare ori de câte ori este activată sau dezactivată o setare legată de locație, să facă vizibile în mod clar politicile de urmărire a locației-cheie și să ofere utilizatorilor mai multe detalii despre tipul de date cu privire la locație și utilizarea acestor informații private.

De asemenea, Google va avea limitări de acum încolo privind dreptul de a utiliza și stoca anumite informații despre locația utilizatorilor.

Cazul spionării de către Google, deschis în 2018

„În concordanță cu îmbunătățirile pe care le-am făcut în ultimii ani, am soluționat această investigație care s-a bazat pe politici de produse învechite pe care le-am schimbat cu ani în urmă”, s-a scuzat compania Google într-un comunicat de presă preluat de CNN.

Procurorii americani au deschis o anchetă asupra Google în urma unui raport din 2018 al Associated Press, în care se arăta că gigantul IT „vă înregistrează mișcările chiar și atunci când îi spuneți în mod explicit să nu o facă”. Într-o declarație la acea vreme, Google susținea că oferă „descrieri clare ale acestor instrumente și controale robuste astfel încât oamenii să le poată activa sau dezactiva și să le șteargă istoricul în orice moment”.

Motorul de căutare Google s-a confruntat cu un proces similar și în luna ianuarie a acestui an, când patru procurori generali din Washington DC, Texas, Indiana și statul Washington au susținut că au folosit „modele întunecate” și „practici înșelătoare” pentru a urmări locația fizică a utilizatorilor chiar și atunci când acești utilizatori au făcut eforturi pentru a bloca Google să facă acest lucru.

Ce face Google cu datele private colectate

Printre altele, datele despre locație, cum ar fi cele colectate de Google, pot fi utilizate pentru a viza publicitatea și pentru a construi profiluri de utilizatori de Internet.

Google și alte companii mari de tehnologie au fost supuse unui control reînnoit privind gestionarea datelor de locație în urma procesului „Roe vs.Wade”. După ce s-a confruntat cu presiuni din partea parlamentarilor cu privire la modul în care astfel de date ar putea fi utilizate pentru a urmări solicitanții de avort, Google a anunțat că va începe să șteargă istoricul locațiilor utilizatorilor pentru vizitele la clinicile de avort și clinicile de fertilitate, printre alte destinații.

Dar, după cum au demonstrat procurorii, compania nu și-a respectat promisiunile. Iar acum, prin această înțelegere de 400 de milioane de dolari, și-a recunoscut, practic, vinovăția.