Harta țărilor din regiune unde comunismul este interzis. România este una dintre puținele țări din Europa de Est unde nu sunt interzise partidele și simbolurile comuniste
În ziua de astăzi, legislația românească interzice promovarea simbolurilor și organizațiilor care promovează ideologiile extremiste, însă există o diferență de abordare între curentele de extremă dreapta și cele de extremă stânga. Cu toate că Partidul Comunist Român a fost scos în afara legii imediat după Revoluția din 1989 prin Decretul-Lege nr. 8/1989, legislația actuală nu interzice în mod explicit existența unor partide cu doctrină socialistă, atâta timp cât acestea respectă cadrul democratic.
Este România o excepție?
După cum se poate vedea în imaginea atașată mai jos, printre țările care interzic complet simbolurile, partidele sau ideologia comunistă nu se află și România. Potrivit hărții, țările sunt împărțite în două categorii principale de restricții. Prima dintre acestea, evidențiată cu roșu, include țări precum Ucraina, Lituania, Letonia și Polonia, unde promovarea ideologiei comuniste și afișarea publică a simbolurilor, precum secera și ciocanul, sunt, în general, infracțiuni care pot atrage amenzi sau chiar închisoare. În al doilea grup de state, cel evidențiat cu portocaliu, se numără Germania, Cehia, Ungaria și Georgia, unde există interdicții care pot viza doar anumite organizații specifice, unde este interzisă utilizarea simbolurilor în scop de propagandă politică sau glorificarea regimului trecut.
În România, deși pe harta prezentată apare cu gri, ca fiind o țară unde nu se aplică nicio interdicție, legislația română consideră „acțiunile de natură comunistă” drept amenințări la adresa securității naționale dacă acestea pun în pericol statul de drept, însă simbolurile generale nu sunt interzise explicit.
În prezent, legislația românească se concentrează pe interzicerea simbolurilor și a organizațiilor fasciste, legionare și rasiste. În prezent, există propuneri legislative pentru interzicerea explicită și a simbolurilor comuniste, care nu intră sub aceeași incidență penală ca cele de extremă dreapta. Spre exemplu, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICMER) a solicitat anul trecut partidelor politice adoptarea unei legislații care să interzică simbolurile regimului totalitar comunist și cultul persoanelor care l-au susținut.
Nostalgia comunismului încă dăinuie în România
Inițiativa IICMER a venit după ce Institutul a publicat rezultatele unui sondaj care prezintă nostalgia românilor față de trecutul comunist. Potrivit concluziilor cercetării, aproximativ 56% dintre respondenți au considerat că regimul comunist a fost mai degrabă un lucru bun pentru România, în timp ce doar aproximativ 34% consideră că perioada comunistă a fost una mai degrabă rea. Aproape 66% dintre românii chestionați au fost de părere că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru țară, iar circa 48% au afirmat că se trăia mult mai bine înainte de 1989 decât în prezent.
Conducerea IICCMER a avertizat atunci că idealizarea comunismului nu este doar o chestiune de opinie, ci o vulnerabilitate la adresa securității naționale, deoarece poate fi exploatată de anumite curente politice populiste.
„Este extrem de important să înțelegem că, în condițiile în care extremismul și rescrierea falsă a trecutului devin tot mai frecvente, lipsa unei astfel de legislații poate duce la reactivarea simbolurilor și ideologiilor totalitare, cu consecințe greu de controlat asupra stabilității sociale și a coeziunii naționale”, a spus Daniel Șandru, președintele IICCMER, după publicarea studiului în vara anului trecut.
Spre deosebire de fascism, comunismul nu beneficiază de aceleași interdicții
Deși regimul comunist a fost condamnat oficial ca fiind ilegitim și criminal în anul 2006, legislația română nu a inclus până în acest moment o penalizare a propagandei sau a simbolurilor comuniste în același mod cum a făcut-o în cazul fascismului, de exemplu. După Revoluția din 1989, mulți oficiali din structurile statului comunist au rămas în funcțiile publice, ceea ce a temperat, în anumită măsură, entuziasmul pentru o lege radicală de lustrație sau penalizare.
Ideologiile de extremă dreapta, precum fascismul, sunt considerate intrinsec criminale pentru că promovează o ideologie care se bazează pe rasism și supremație, iar adesea, când se vorbește despre această ideologie, se face trimitere la crimele de natură rasială. Pe de altă parte, deși comunismul, care se află în cealaltă parte a spectrului politic, a adus crime în masă și represiune, ideologia sa, în teorie, vorbește despre egalitate socială și emanciparea clasei muncitoare. Unii spun că este dificil să interzici simboluri care, teoretic, reprezintă idealuri de justiție socială, chiar dacă regimurile care le-au folosit au fost unele criminale.
Recomandările autorului:
- „Europa este un gigant adormit”. Keir Starmer îndeamnă la Conferința de Securitate de la München la trezire militară și la un NATO mai european
- Statele Unite l-au capturat pe Maduro cu ajutorul inteligenței artificiale. Pentagonul a folosit modelul Claude în timpul raidului din Venezuela
- Zelenski și Orban, replici tăioase în marja Conferinței de la München. După ironia la adresa mărimii burții lui Orban, premierul maghiar ripostează