Iluzia normalității în Rusia. Va strânge Putin cureaua și va trece la o politică de austeritate?

După invadarea Ucrainei, Kremlinul a încercat să se asigure că rușii de rând nu observă sumele uriașe cheltuite pentru război. Marile companii au suportat greul poverii. Autoritățile au consumat și rezervele financiare acumulate de-a lungul multor ani. În același timp, ratele ridicate ale dobânzilor au atenuat șocul inflaționist al creșterilor de impozite.

Acum însă, acest model începe să se destrame, se arată într-o analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace.

• Statul nu are bani să ajute piețele online care au avut de suferit din cauza atacurilor cu drone din Ucraina.
• Nici nu a reușit să rezolve deficitul de benzină din Rusia.
• Companiile sunt obligate să plătească pentru propria apărare aeriană.
• Plătesc și pentru reparațiile necesare în urma atacurilor cu drone.

Cu alte cuvinte, regimul – anterior insista că prețul războiului era suportabil – a început să ceară o contribuție din partea a milioane de ruși.

„De acum înainte, Kremlinul va trebui să stabilească cine anume trebuie să plătească, cât trebuie să plătească și cât de public va fi desfășurat acest proces. Toate acestea vor avea consecințe politice”, notează Alexandra Prokopenko, autoarea analizei.

În Rusia, deocamdată, nu a existat o scădere semnificativă a nivelului de trai

Până acum, președintele Vladimir Putin a reușit să pună în aplicare un truc care i-a permis să finanțeze războiul. A menținut creșterea economică, a ținut inflația în limite acceptabile.

Drept urmare, nu a existat o scădere semnificativă a nivelului de trai. Rușii de rând credeau în mare măsură că războiul se petrece undeva departe.

„Dar acest lucru nu mai funcționează”, avertizează Prokopenko. Rezervele financiare sunt epuizate. Baza de de impozitare este în scădere. Înseamnă că nu mai este posibil să se asigure simultan cheltuieli mari pentru apărare, stabilitate a prețurilor și creștere economică.

• Nu înseamnă, totuși, că economia rusă este pe cale să se prăbușească, continuă autoarea analizei.

Mai degrabă, criza se extinde treptat în fiecare sector. Este deja vizibilă în tot, de la erodarea procedurilor statului și un deficit bugetar în creștere rapidă, până la penuria continuă de benzină și scăderea nivelului de trai. Deși această criză nu se va prezenta ca un colaps brusc, va fi la fel de dureroasă.

Sistemul nu supraviețuiește pentru că este sănătos, ci mai degrabă prin inerție. În viitor, Kremlinul se confruntă cu două variante.

• Să treacă la o economie de război totală, cu represiune maximă și realocarea forțată a resurselor industriale.
• Să abandoneze încercarea de a finanța războiul, păstrând în același timp viața economică normală.

Un stat care își abandonează propriile reguli pentru că nu le mai poate respecta

Indicatorii macroeconomici ai Rusiei au o tendință descendentă. Ani de zile, deficitul de forță de muncă cauzat de problemele demografice, mobilizare și emigrare a împins salariile mai sus. A determinat creșterea consumului chiar dacă producția stagna).

Acum, creșterea salariilor încetinește. Exportul maritim de petrol rusesc continuă. Reușita se datorează flotei de petroliere din umbră a Rusiei și unei armate de intermediari.

„Banca centrală a câștigat timp menținând ratele dobânzilor ridicate pentru a preveni prăbușirea rublei și inflația galopantă.

Dar nimic din toate acestea nu se echivalează cu o dezvoltare durabilă. Acest lucru a fost posibil doar datorită rezervelor lichide ale Fondului Național de Bunăstare și unei baze fiscale largi – deși în scădere.

Au mai rămas suficienți bani pentru a cumpăra iluzia normalității pentru alte câteva trimestre.

Luate separat, titlurile negative din acest an arată ca o colecție de probleme specifice fiecărui sector. Citite împreună, ele reprezintă aceeași fractură care apare în fiecare parte a sistemului. Un stat care își abandonează propriile reguli pentru că nu le mai poate respecta.

Ministerul Finanțelor, de exemplu, a primit dreptul de a prelua mai multe datorii decât este permis în legea bugetară adoptată de Duma de Stat. Chiar și un parlament absolut docil pare să fi devenit o restricție prea mare”, mai scrie Alexandra Prokopenko.

Recurge Kremlinul la improvizații?

Un proces similar s-a desfășurat în ceea ce privește aplicarea legii și redistribuirea proprietăților. La sfârșitul lunii august, Putin a emis un decret care permite transferul instalațiilor de infrastructură critică către administrare externă dacă proprietarii acestora nu le protejează corespunzător – inclusiv de atacurile cu drone.

„Cu alte cuvinte, a fost stabilită o procedură în care atacurile cu drone pot fi un pretext pentru redistribuirea activelor.

În ceea ce privește economiile, o mișcare susținută de a împinge banii din pensii într-un fond unic, controlat de stat, reprezintă o încercare a statului de a obține un fond captiv de capital pe termen lung. Piața nu mai oferă condiții de creditare acceptabile. Aceasta este o formă de represiune financiară, nu o reformă a pensiilor sau o planificare financiară.

• În ceea ce privește infrastructura, treizeci și opt din cele 128 de proiecte de centre de date anunțate în ultimii trei ani au fost suspendate.
• Nu există suficiente fonduri pentru a finaliza o cale ferată către noul terminal de cărbune Lavna din Murmansk.
• Este exact genul de capacitate de export pe care Rusia trebuia să o dezvolte pentru a facilita accesul la piețele non-occidentale.

Kremlinul pare să improvizeze din ce în ce mai mult. Rafinăriile de petrol își plătesc de mult timp singure apărarea aeriană. Autoritățile încearcă să oblige întreprinderile mici și mijlocii să facă același lucru, chiar dacă nu au aceleași resurse financiare.

Dronele ucrainene nu numai că provoacă pagube forțelor armate ale Rusiei. Acestea operează în toată Rusia europeană și Siberia, atacând centre logistice folosite de zeci de milioane de ruși.

Protecția împotriva violenței externe este o obligație fundamentală pentru orice stat și, din punct de vedere istoric, o piatră de temelie a contractului social dintre conducători și guvernați”, explică autoarea analizei.

Sfârșitul perioadei în care era posibilă amânarea deciziilor dificile

Deși un colaps nu este inevitabil, asistăm la sfârșitul perioadei în care era posibilă amânarea deciziilor dificile.

În viitor, un scenariu este escaladarea militară însoțită de o economie de război completă și suprimarea oricărei disidențe rezultate. Acest lucru ar necesita ca Kremlinul fie să găsească noi surse de venit, fie să accepte ani de stagnare și dezechilibru economic.

„Ambele opțiuni comportă riscuri politice. Și ambele au adversari în interiorul regimului. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că tranziția către o economie de război ar ucide întreaga țară.

• Alternativa este ca Moscova să înceapă să strângă cureaua.

• Cu alte cuvinte, să admită că Rusia nu poate finanța simultan războiul la nivelurile actuale și să mențină o viață economică „normală”.
• Aceasta ar necesita reducerea operațiunilor militare, revizuirea priorităților de cheltuieli sau luarea de măsuri diplomatice în direcția unui armistițiu.

Dacă represiunea financiară se intensifică – băncile fiind obligate să cumpere datorii guvernamentale, publicul fiind îndreptat către obligațiuni regionale, creșteri de impozite și restricții privind retragerile de depozite sub pretextul combaterii fraudei – acest lucru va semnala că Kremlinul a decis să opteze pentru austeritate”, încheie Alexandra Prokopenko.