Mark Rutte avertizează că NATO traversează „cel mai periculos și complex context de securitate din ultima generație”. Șeful Alianței cere Europei și Marii Britanii să furnizeze mai multă putere militară, în fața Rusiei, Iranului și incertitudinii geopolitice.
Europa trebuie să își asume o parte mult mai mare din propria apărare și să furnizeze NATO forța militară necesară pentru a răspunde unei lumi în care amenințările se multiplică. Este avertismentul transmis de secretarul general al Alianței, Mark Rutte, în timpul unei vizite în Regatul Unit, relatează The Guardian.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F06%2F8107918-hepta_mediafax_foto-abacapress_hepta-scaled.jpg)
BRUSSELS, BELGIUM – FEBRUARY 12: Secretary General of NATO Mark Rutte and Ukrainian Defense Minister Mykhailo Fedorov (not seen) hold a joint press conference after the NATO Defence Ministers Meeting at NATO headquarters in Brussels, Belgium on February 12, 2026. Dursun Aydemir / Anadolu/ABACAPRESS.COM
Șeful NATO a descris actuala situație internațională drept cea mai periculoasă și complexă din ultima generație, invocând războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, conflictele din Orientul Mijlociu, Iranul, terorismul și schimbările majore din competiția dintre marile puteri.
Mesajul lui Rutte a fost adresat în special europenilor, după decenii în care securitatea continentului s-a bazat masiv pe puterea militară și resursele Statelor Unite.
„Este esențial ca forțele voastre armate să continue să asigure forța militară de care NATO are nevoie”, a declarat Mark Rutte, secretarul general al NATO, într-un discurs susținut la Ditchley Park, reședința din Oxfordshire folosită de Winston Churchill în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Secretarul general al NATO a salutat intenția Marii Britanii de a-și majora cheltuielile pentru apărare, dar a avertizat că efortul financiar trebuie să continue pentru ca angajamentele asumate în interiorul Alianței să se transforme în capabilități militare reale.
Rutte a afirmat că, până la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, prea mulți europeni au pornit de la „presupunerea superficială” că Statele Unite vor „asigura întotdeauna cea mai mare parte a forței militare și vor suporta costurile, indiferent de situație”.
La summitul NATO de la Haga din 2025, aliații au acceptat să își majoreze puternic investițiile în apărare, după ce Trump a cerut în mod repetat Europei să își asume o responsabilitate mai mare pentru securitatea continentului.
Una dintre țintele asumate este atingerea unor cheltuieli militare de 3,5% din PIB până în 2035. Pentru Regatul Unit, atingerea acestui nivel ar necesita aproximativ 30 de miliarde de lire sterline suplimentare în termeni reali, potrivit calculelor citate de The Guardian.
Banii ar trebui găsiți fie prin taxe suplimentare, fie prin împrumuturi, fie prin reducerea cheltuielilor din alte domenii.
Londra a prevăzut până acum în buget o creștere a cheltuielilor pentru apărare la 2,7% din PIB până la sfârșitul deceniului următor. Presiunile financiare sunt deja vizibile, armata britanică fiind nevoită să suspende până la finalul anului o parte dintre antrenamentele considerate neesențiale.
„Avem nevoie de mai multă implicare din partea Regatului Unit și a Europei în cadrul alianței. Alianța se confruntă cu cel mai periculos și complex context de securitate din ultima generație”, a declarat Rutte.
Rutte a enumerat „Rusia și războiul său împotriva Ucrainei, terorismul, Iranul și schimbările tectonice ale competiției geopolitice globale” printre marile provocări strategice.
În lipsa investițiilor necesare, avertizează secretarul general, apărarea colectivă a Europei „nu va mai fi credibilă”.
Rutte a discutat despre „angajamentele Marii Britanii față de NATO” și în prima sa întâlnire față în față cu premierul britanic Andy Burnham.
„Nu a existat niciodată vreo schimbare în angajamentul ferm al Regatului Unit față de NATO și în obligațiile noastre față de NATO”, a declarat Andy Burnham, premierul Regatului Unit.
Rutte consideră că Marea Britanie are „un rol central în construirea acestei Europe mai puternice într-un NATO mai puternic”, inclusiv prin modernizarea forței nucleare de descurajare Trident, pusă și în serviciul apărării colective a Alianței.
Londra își modernizează treptat și forțele convenționale, însă raportul de forțe din Europa se schimbă. Marea Britanie, care s-a aflat mult timp pe locul al doilea în NATO în privința cheltuielilor militare, a fost depășită de Germania. În actuala traiectorie bugetară, cheltuielile militare ale Berlinului ar putea ajunge până în 2029 la aproximativ dublul celor britanice.
Secretarul general al NATO a evidențiat și rolul Londrei în contracararea acțiunilor hibride atribuite Moscovei. Marea Britanie „conduce” riposta împotriva campaniei ruse de provocări și sabotaje din Europa, a spus Rutte, care a descris Londra drept „un bun prieten al Ucrainei”.
Regatul Unit alocă anual aproximativ trei miliarde de lire sterline pentru furnizarea de armament Ucrainei.
În paralel, arhitectura militară din nordul Europei și Atlanticului ar putea primi un nou membru important. Canada a depus oficial o cerere de aderare la Joint Expeditionary Force (JEF), coaliția militară de reacție rapidă condusă de Marea Britanie.
Ottawa este deja membră NATO, dar încearcă să își diversifice relațiile în domeniul apărării și să consolideze cooperarea militară cu Europa.
JEF este formată în prezent din zece state membre NATO: Regatul Unit, Danemarca, Estonia, Finlanda, Islanda, Letonia, Lituania, Țările de Jos, Norvegia și Suedia.