Jean-Claude Juncker, ales de Parlamentul European la președinția Comisiei Europene

Votul va fi urmat, miercuri de un summit european extraordinar organizat la Bruxelles pentru desemnarea noului șef al diplomației europene și vicepreședintelui Comisiei Europene. Liderii europeni caută, de asemenea, un succesor pentru belgianul Herman van Rompuy care să prezideze Consiului European. După disputele cu britanicul David Cameron, la sfârșitul lui iunie, care s-a văzut izolat în lupta sa încrâncenată împotriva lui Juncker, șefii de stat și de guvern trebuie să decidă aceste nominalizări în unanimitate.

UPDATE 14:30 Jean-Claude Juncker a fost ales de Parlament la președinția Comisiei Europene. Juncker, care se bucură de susținerea a 26 dintre cei 28 de șefi de stat și de guvern din UE, a obținut 422 de voturi din totalul de 751.

CONTROVERSĂ Acuzații de vizualizări cumpărate pe Youtube pentru concurentul Eurovision din Malta. A întrecut-o pe românca Alexandra Căpitănescu

09:43

FLASH NEWS Donald Trump anunță eliminarea numărului doi din ISIS: „Cel mai activ terorist din lume a fost eliminat. A crezut că se poate ascunde în Africa”

09:36

FOTO: Doru Franțescu/Votewatch.eu/Facebook

Click pentru LIVE VIDEO CU SUBTITRĂRI

Eurodeputații s-au pronunțat la ora 12.30 (13.30 ora României), după o declarație a candidatului. Votul este cu buletine secrete și, potrivit numărării oficiale, cel puțin 60 de aleși din trei mari partide nu vor vota pentru el, dar el ar urma să reunească suficiente voturi din partea celor 50 de aleși ai grupului Verzilor.

Aceste alegeri nu înseamnă sfârșitul încercărilor pentru noul președinte al Comisiei Europene. El va trebui apoi să formeze o echipă din persoane capabile să obțină votul de învestitură al Parlamentului European înainte de încheierea mandatului Comisiei Barroso, în octombrie 2014.

Juncker: UE nu se va mai extinde în următorii cinci ani

Președintele desemnat al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat marți că nici un stat nu va mai adera la Uniunea Europeană în cei cinci ani ai mandatului său, deși statele din Balcani ar trebui să se alăture UE, relatează AFP.

„Nu va exista nici o nouă extindere în următorii cinci ani”, a precizat Juncker în fața parlamentarilor europeni, care urmează să voteze în cursul zilei nominalizarea sa.

„UE are nevoie să facă o pauză în procesul său de extindere pentru a consolida ceea ce s-a făcut în 28” de state membre, a adăugat el, amintind că 13 țări au aderat în ultimii zece ani.

„În timpul președinției mele la Comisie, negocierile în curs vor continua, în special cu Balcanii occidentali, care au nevoie de o perspectivă europeană”, a adăugat el.

Fostul premier luxemburghez a menționat de asemenea încetinirea procesului de extindere în ultimii ani.

După aderarea Croației în 2013, Serbia, Muntenegru, Macedonia, Kosovo, Albania și Bosnia-Herțegovina s-au angajat în negocieri mai mult sau mai puțin avansate cu UE, în timp ce procesul pare să fie într-un punct mort cu Turcia.

Juncker a făcut de asemenea apel la „intensificarea eforturilor de cooperare, de asociere și de parteneriat” cu țările din „vecinătatea estică”, precum Ucraina și Republica Moldova. „Ucrainenii sunt un popor european și Ucraina are locul său în Europa”, a afirmat el.

El s-a pronunțat de asemenea pentru „o Europă mai puternică pe scena internațională”. „Nu putem să ne mulțumim cu politica noastră externă actuală”, a apreciat el, regretând că acțiunea șefei diplomației europene este uneori „înfrânată” de miniștrii Afacerilor Externe din statele membre.

Juncker și-a exprimat speranța că următorul Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe va fi „o personalitate respectată și experimentată”.

Nimic nu este decis

Misiunea sa este complicată deoarece majoritatea statelor membre desemnează candidați bărbați.

Juncker și-a exprimat intenția de a privilegia candidaturile feminine. Este una dintre condițiile susținerii acordate de liberali, care cer „nu mai puțin de nouă posturi de comisar pentru femei”, ca în Comisia în exercițiu. Or, desemnarea candidaților este o prerogativă a statelor și ele nu intenționează să accepte să li se dicteze alegerea comisarului.

Franța are două personalități în cursă: fostul ministru de Finanțe Pierre Moscovici, care candidează pentru postul de comisar pentru Afaceri Economice, și fostul ministru al Justiției Elisabeth Guigou, interesată de portofoliul Energiei sau cel Digital.

În plus, cele 28 de capitale au dificultăți în a se înțelege asupra numelui viitorului președinte al Consiliului. Socialiștii au revendicat postul drept contrapondere pentru susținerea acordată creștin-democratului Juncker. Dar ei nu au reușit să desemneze un candidat și riscă să piardă funcția.

Social-democrata daneză Helle Thorning-Schmidt este în continuare în cursă, dar faptul că Danemarca nu este membră a zonei euro ridică probleme serioase. Sunt evocate și candidaturile premierului liberal olandez Mark Rutte și a fostului premierul liberal eston Andrus Ansip. „Dar nimic nu este încă decis”, au mărturisit pentru AFP mai multe surse diplomatice. Rutte a asigurat vineri că „nu este candidat”.

Herman van Rompuy a demarat consultări pentru găsirea persoanei potrivite, care să poată ralia toți cei 28 de șefi de stat și de guvern. El ar putea cere un termen suplimentar și un nou summit ar putea să fie organizat în septembrie sau octombrie, înainte de încheierea mandatului său.

Summitul de miercuri ar putea să se mulțumească doar cu desemnarea succesorului britanicei Catherine Ashton la conducerea serviciului diplomatic. Postul ar urma să revină unei femei. Tânăra șefă a diplomației italiene Federica Mogherini este pe listă, dar și bulgara Kristalina Gheorghieva, în prezent comisar pentru Acțiune Umanitară.