Malaysia scoate în evidență greșelie Chinei în cazul avionului Boeing 777 dispărut

Guvernul din Kuala Lumpur este ținta unor critici vehemente, după disparția avionului Boeing 777-200 al Malaysia Airlines, cu 227 de pasageri la bord, dintre care 153 de cetățeni chinezi.

Pe lângă nemulțumirile exprimate public aproape zilnic de familiile pasagerilor, presa chineză oficială a criticat constant autoritățile malaysiene și compania Malaysia Airlines.

Inițial, Malaysia a evitat să răspundă la criticile venite din partea Beijingului, primul partener comercial al țării, dar situația începe să se schimbe.

MARIUS TUCĂ SHOW Marius Tucă Show începe luni, 29 iunie, de la ora 19.00, pe Gândul. Invitat: prof. univ. dr. Valentin Stan

19:00

EDUCAȚIE Bacalaureat 2026. Măsuri speciale pentru elevii din București, la 41°C. Ce se întâmplă dacă sistemul de scanare pică

18:59

Primul semn privind o schimbare de ton la Kuala Lumpur a fost dat de ministrul malaysian al Transporturilor, Hishammuddin Hussein, care a răspuns la întrebarea unui jurnalist chinez privind lipsa unei reacții rapide a autorităților malaysiene după dispariția avionului.

Ministrul a apreciat că s-a pierdut timp valoros din cauza satelitului chinez aflat la originea observațiilor greșite din Marea Chinei de Est, în condițiile în care operațiunile de căutare s-au îndreptat în prezent în Oceanul Indian, la mii de kilometri distanță.

„Vreau să vă reamintesc că datele au fost primite de la satelitul din China (…) care ne-au determinat să desfășurăm operațiuni de căutare în zone în care avioanele noastre fuseseră deja, dar fără să descopere nimic”, a afirmat ministrul malaysian al Transporturilor.

Guvernul malaysian a criticat, de asemenea, China, pentru că a decis să declare o zi de doliu fără să includă Malaysia la comemorare, deși 38 dintre pasagerii avionului și cei 12 membri ai echipajului erau malaysieni. „Familiile cetățenilor chinezi trebuie să înțeleagă că și malaysienii au pierdut persoane apropiate”, a declarat pe un ton critic ministrul Hishammuddin.

În plus, rude ale pasagerilor chinezi au manifestat marți în fața Ambasadei Malaysiei din Beijing, cel mai probabil cu susținerea autorităților chineze, care, de obicei a interzis astfel de manifestări publice.

Familiile pasagerilor chinezi au afirmat că oficialii malaysieni sunt „asasini”, iar ambasadorul a fost calificat drept „mincinos”.

Malaysienii răspund prin intermediul presei

În acest context, ministrul malaysian de Interne, Zahid Hamidi, a acuzat presa de stat din China că a „inflamat spiritele și a amplificat furia familiilor” pasagerilor chinezi aflați la bordul avionului.

Presa de la Kuala Lumpur, controlată de partidul conservator aflat la putere, Organizația Națională a Malayilor Uniți (UMNO) a început, la rândul său, să reacționeze la criticile părții chineze. Cotidianul local The New Straits Times scrie, de exemplu, că „nici cele mai mari drame nu pot scuza acuzațiile de crimă” la adresa Guvernului din Malaysia.

La rândul său, partidul aflat la putere afirmă, în publicația oficială Utusan Malaysia, că „atitudinea conflictuală adoptată de familiile pasagerilor chinezi pare să fie o încercare de a transforma autoritățile malaysiene în vinovați în acest caz”.

Tensiunile au luat amploare după alegerile din mai 2013, în urma cărora coaliția condusă de UMNO a obținut cele mai slabe rezultate din istorie. Liderii politici, printre care și premierul Najib Razak, i-au acuzat pe chinezi că au votat masiv pentru partidele de opoziție.

La rândul său, Jahabar Sadiq, jurnalist la site-ul independent de știri Malaysian Insider, consideră că operațiunile de căutare pentru descoperirea avionului au afectat imaginei Chinei, arătând limitele forței tehnologice a Beijingului. „Aceste căutări au pus China la colț. Va fi nevoie de timp pentru ca Beijingul să fie la fel de respectat precum SUA, Marea Britanie, sau Australia”, a afirmat el, într-un interviu pentru BBC.

La fel de critic, un malaysian a rezumat opiniile vehemente exprimate de numeroși cetățeni pe rețelele de socializare în legătură cu acest caz, afirmând că, în condițiile în care cere adevărul și transparența totală în legătură cu accidentul avionului, „China ar trebui mai întâi să dea explicații în legătură cu Piața Tiananmen”, unde au fost înăbușite sângeros protestele studențești, în iunie 1989.