Standardele duble ale Marii Britanii în fața Rusiei. „Londongrad”, orașul captiv al oligarhilor. ANALIZĂ GÂNDUL

Standardele duble ale Marii Britanii în fața Rusiei. „Londongrad”, orașul captiv al oligarhilor. ANALIZĂ GÂNDUL
O altă mare putere europeană aflată în aceeași situație ca și Franța sau Germania, de duplicitate față de Rusia, este și Marea Britanie.

Partenerii NATO de peste Ocean, dar și din centrul și Estul Europei – balticele, Polonia sau România, au ajuns să critice din ce în ce mai vehement Uniunea Europeană pentru faptul că nu reușește să acționeze unit și puternic în fața agresiunilor Rusiei în Ucraina, prin sancțiuni și embargouri care să afecteze cu adevărat interesele Moscovei. Mai mult, mari puteri europene precum Franța și Germania continuă chiar să aibă relații comercial-militare cu Rusia – Franța nu vrea să renunțe la contractul de 1,2 miliarde de euro prin care livrează Rusiei două nave de război Mistral (prima, Vladivostok, fiind gata și urmând să fie trimisă în Rusia la toamnă), în timp ce Germania, deși a suspendat contracte de export de armament către Rusia, a încheiat deja construcția unei baze militare supermoderne de antrenament lângă Kazan. Ele nu sunt însă singurele puteri europene care practică această duplicitate față de Rusia – pe de o parte nevoia de sancțiuni împotriva Moscovei, pe de alta cultivarea relațiilor comerciale și militare cu ea. Marea Britanie practică același joc.

Acest lucru l-a remarcat miercuri, neiertător, și ministrul de Externe al Franței, Laurent Fabius, care a replicat că britanicii ar trebui să își vadă de problemele din propria ogradă. Replica șefului diplomației de la Paris a venit după ce premierul britanic David Cameron a spus, referindu-se la contractul Mistral, că vânzarea de nave militare către Rusia, după doborârea cursei de pasageri malaeziene în estul Ucrainei, ar fi „de neconceput”.

„Englezii, mai ales, au fost foarte plăcuți, ca să spun așa, spunând ‘noi nu am face niciodată așa ceva”. Însă eu le-am spus dragilor mei prieteni britanici, hai să vorbim despre sectorul financiar. Mi se pare că există câțiva oligarhi ruși în Londra”, a declarat Laurent Fabius, după întâlnirea miniștrilor de Externe de la Bruxelles.

Tot acum, a ieșit la iveală faptul că Marea Britanie continuă să opereze licențele de export de armament către Rusia, în ciuda retoricii din Downing Street 10, care cere sancțiuni mai dure împotriva Rusiei. Un grup parlamentar care supraveghează exporturile militare a anunțat că Marea Britanie are 251 de licențe de export de armament către Rusia, în valoare de peste 165 milioane de euro, care includ puști cu lunetă, armament de mici dimensiuni, muniții, protecții antiglonț, echipament de comunicații militare.

Marea problemă din ograda Londrei este însă acapararea sectorului financiar și a unei mari părți din fluxul de capital de către bogătașii Rusiei, mare parte din ei apropiați ai regimului Vladimir Putin și îmbogățiți de pe urma sa. Iar Londra nu pare dispusă să o rezolve sau măcar să o folosească pe post de instrument de presiune la adresa Moscovei. Un scandal diplomatic imens în acest sens a fost provocat de publicarea notițelor unui consilier al premierului David Cameron, care arătau că Marea Britanie „nu va închide centrul financiar al Londrei pentru ruși”.

Oligarhii ruși, refugiații de lux din „Londongrad”

În perioada recentă, City-ul din Londra a devenit centrul financiar european preferat de marii deținători de capital din lume, din cauza reglementărilor care îi favorizează. În schimb, Marea Britanie a ajuns să se bazeze pe investițiile lor pentru a face economia britanică să meargă mai bine.

Marea Britanie a folosit încă de pe vremea lui Margaret Thatcher, în mod ciclic, un model economic bazat pe cheltuiala consumatorilor, alimentată prin îndatorare, alături de un boom imobiliar subvenționat de stat, iar capitalul pe care s-a bazat acest model a fost atras în Marea Britanie prin arbitraj internațional – reglementări laxe ale produselor financiare din City, scutiri de taxe pentru rezidenții străini bogați, un sistem legal atractiv pentru marii proprietari și taxe foarte mici pentru proprietăți, arată o analiză Foreign Affairs.

„Prezentând Londra ca pe un loc unde oligarhii pot investi și cheltui banii fără prea multe întrebări, guvernul britanic este acum prea speriat să conteste aceste privilegii, de frica inversării fluxului de capital”, arată analiza respectivă.

Un avantaj imens oferit de britanici investitorilor și de care rușii au profitat din plin sunt vizele de reședință. Marea Britanie oferă vize pe trei ani, de tip „investitor”, pentru persoanele care investesc peste un milion de lire sterline în bonduri guvernamentale. După doi ani, acești investitori pot achiziționa proprietăți de reședință în Marea Britanie, în valoare de până la 10 milioane de lire sterline, dacă și-au păstrat bondurile guvernamentale în portofoliu. Oligarhii ruși sunt cei care au profitat cel mai mult de aceste facilități – 433 de ruși au primit astfel de vize britanice, între 2008 și 2013, conform The Economist. Rușii sunt urmați de chinezi, cu 419 investitori de mare calibru care au obținut viza britanică de investitor.

Cifrele vorbesc de la sine în ce privește relația bogătașilor Rusiei cu Marea Britanie, mai arată The Economist. 8,3% din elevii nebritanici ai școlilor private erau ruși în 2013, ceea ce ar însemna până la 60 de milioane de lire sterline anual doar din taxele de școlarizare plătite de ruși. Numărul elevilor ruși s-a dublat din 2009 până în prezent, în Regat. Cei mai avizi cumpărători de proprietăți de lux în Londra sunt tot rușii, care cheltuiesc în medie peste 6 milioane de lire sterline pe an, constituind 4% din clienții de lux ai acestor proprietăți. Cifra nu pare mare, însă mulți clienți preferă să cumpere prin interpuși, de multe ori firme din paradisuri fiscale precum Insulele Virgine Britanice. Aici, rușii sunt clienți fideli, constituind 15-20% din clientela care își creează firme paravan. Ei sunt urmați de chinezi în această activitate.

Rușii preferă bursa din Londra mai mult decât oricare altă bursă străină – aproape 30 de mari firme rusești, cu o valoare de piață de 260 de miliarde de lire sterline, sunt cotate la bursa din Londra, iar alte zeci folosesc alte piețe financiare londoneze. Din 1996 până în prezent, s-au vândut acțiuni rusești în valoare de 46 de miliarde de dolari, pe bursa londoneză, conform unui studiu citat de The Economist.

Avocații comerciali din Londra au ajuns să trăiască de pe urma rușilor, care constituie cea mai mare parte a clientelei. Ei plătesc și cel mai bine – în medie 1.500 de lire sterline pe oră, conform revistei The Lawyer. Spre exemplu, cazul Roman Abramovici contra Boris Berezovsky a generat costuri legale de aproximativ 100 de milioane de lire sterline, avocatul lui Abramovici având o taxă de succes cuprinsă între 3 și 10 milioane de lire.

Procentul din economia britanică deținut de cei mai puternici 100 de bogați din țară este depășit doar de cel din SUA, iar acest lucru are implicații politice serioase, pentru că este disproporționat.

Deși numeric rușii nu sunt covârșitori în Londra – la recensământul din 2011 s-au declarat doar 26.603 vorbitori de rusă (spre comparație vorbitorii de arabă depășeau 70.000), proporția lor în rândul marilor deținători de capital este extrem de importantă.

Doi dintre primii cinci cei mai bogați oameni din Marea Britanie sunt ruși. Cel mai bogat britanic este rusul Alișer Usmanov, cu o avere estimată la peste 13 miliarde de lire sterline. Usmanov este un afacerist și industriaș în imperiul căruia se numără Metalloinvest, cel mai mare producător de minereu de fier din Rusia, mail.ru, cea mai mare companie de internet rusească, sau compania de telefonie MegaFon, listată la bursa din Londra. Usmanov deține proprietăți imobiliare ultraluxoase britanice, precum palatul Sutton Place sau un conac de 48 de milioane de lire sterline în nordul Londrei, dar și majoritatea acțiunilor din clubul londonez de fotbal Arsenal.

Locul cinci al bogătașilor Marii Britanii este ocupat de Roman Abramovici, cu o avere estimată la peste 9 miliarde de lire sterline. Patronul clubului de fotbal londonez Chelsea și deținătorul unui imperiu clădit pe afaceri cu petrol și aluminu rusesc, el este apropiat de președintele Vladimir Putin, acesta bazându-se deseori pe sfaturile sale.

 

Inchide