SUA vs. China, faza „stealth”. Bombardierul american B-21 Raider, la concurență cu „aripa zburătoare” chineză H-20. Cine va deține cel mai puternic avion din lume?

După decenii de dezvoltare modelată de moștenirea Războiului Rece, Statele Unite și China își desfășoară, acum, cele mai avansate bombardiere strategice. Avionul american B-21 Raider a intrat deja în faza de testare în zbor, în cadrul unui program strict gestionat al Forțelor Aeriene. În același timp, avionul chinez Xi’an H-20 rămâne – oficial – nedescoperit, dar este considerat de oficialii Armatei Populare de Eliberare ca o piatră de temelie a proiecției viitoarei puteri.

Analiștii din domeniul apărării susțin că există un contrast între cele două programe, care evidențiază nu doar o competiție tehnologică, ci și abordări fundamental diferite ale războiului stealth, integrării comenzilor și credibilității atacurilor globale, notează Army Recognition.

• În centrul ambelor programe se află arhitectura aripii zburătoare, un design ales în principal pentru secțiunea transversală radar extrem de redusă și eficiența aerodinamică.
•  B-21 Raider se bazează pe experiența inegalabilă a Statelor Unite în domeniul aeronavelor stealth, de la F-117 la B-2 Spirit și F-35, încorporând progrese în materialele absorbante radar, reducerea semnăturii în infraroșu și gestionarea termică pentru a depăși spectre multiple de detectare.

Deși reflectă multe dintre aceleași principii de modelare, inclusiv o aripă zburătoare fără coadă și compartimente interne pentru arme, avionul H-20 din China rămâne în mare parte un mister.

Raza operațională a H-20 ar putea depăși 8.500 de kilometri

B-21 Raider este o platformă de a șasea generație concepută pentru a transporta atât încărcături utile convenționale, cât și nucleare pe distanțe intercontinentale. Este mai mică și mai eficientă decât B-2, cu o amprentă logistică redusă și un cost operațional pe oră de zbor mai mic.

„Compartimentele interne ale bombardierului pot transporta muniții avansate, inclusiv viitoarea rachetă de croazieră nucleară AGM-181 Long Range Stand Off (LRSO), bombe gravitaționale nucleare din familia B61 și arme convenționale cu rază lungă de acțiune, cum ar fi racheta AGM-158 Joint Air-to-Surface Standoff Missile Extended Range (JASSM-ER)”, se mai menționează în analiza publicată de Army Recognition.

Prin comparație, se preconizează că Xi’an H-20 va transporta o sarcină utilă de cel puțin 10.000 de kilograme în interior, fiind capabil să livreze muniții convenționale ghidate de precizie, bombe nucleare gravitaționale și rachete de croazieră cu distanță lungă, cum ar fi CJ-10 sau CJ-20.

Mai multe estimări neoficiale sugerează că raza operațională a H-20 ar putea depăși 8.500 de kilometri, poziționându-l ca un adevărat bombardier strategic cu rază lungă de acțiune, primul din China.

„Fără teste de zbor confirmate sau validare a armelor, analiștii rămân prudenți cu privire la capacitatea H-20 de a oferi efecte de precizie în condiții de câmp de luptă. Cu toate acestea, dezvoltarea sa semnalează o schimbare majoră în postura strategică a PLAAF, de la o forță aeriană concentrată regional la una capabilă de descurajare intercontinentală”, se precizează în analiza publicată de Army Recognition.

Sistemele de la bordul lui H-20 rămân la nivelul speculațiilor

B-21 Raider a fost proiectat de la început pentru a opera în cadrul Joint All-Domain Command and Control (JADC2). Acest lucru permite bombardierului să servească nu doar ca platformă de atac de precizie, ci și ca nod de senzori avansat, capabil să transmită date de țintire, să efectueze evaluări ale daunelor provocate de luptă și să se sincronizeze cu sisteme cu și fără pilot în mai multe domenii.

• Sistemele de misiune ale aeronavei utilizează planificarea asistată de inteligență artificială, evitarea dinamică a amenințărilor și fuziunea datelor la bord pentru a supraviețui și a se adapta în medii extrem de contestate, dominate de sisteme avansate de apărare aeriană.
• Acest lucru poziționează B-21 atât ca o armă strategică, cât și ca un atu informațional, capabil să modeleze spațiul de luptă prin inteligență și avantaj decizional.

Sistemele de la bordul lui rămân la nivelul speculațiilor, deocamdată, deși observatorii anticipează utilizarea radarului AESA dezvoltat pe plan intern, a navigației prin satelit conectate la BeiDou și a unei game de capabilități indigene de război electronic.

„Deși China a făcut progrese în miniaturizarea senzorilor și a tehnologiei de legătură a datelor, nivelul de redundanță, criptare și rezistență a câmpului de luptă necesar pentru conflictele de înaltă performanță între egali este încă în curs de dezvoltare”, arată Army Recognition.

H-20 extinde dramatic raza de acțiune strategică a Chinei în domeniul aviației

În ceea ce privește raza de acțiune și rezistența, se așteaptă ca B-21 să atingă o rază de luptă mai mare de 9.000 de kilometri fără realimentare, oferindu-i capacitatea de a ataca de pe baze continentale americane împotriva țintelor din Indo-Pacific, Orientul Mijlociu sau Europa de Est.

• Această acoperire strategică este sporită și mai mult de infrastructura globală de realimentare aeriană a Statelor Unite, care permite o prezență persistentă și opțiuni flexibile de stabilire a bazelor.
• B-21 este conceput pentru a se desfășura de pe aerodromuri austere, a valorifica infrastructura aliată și a opera sub modele de baze dispersate, esențiale pentru supraviețuirea unui prim atac într-un mediu cu amenințări ridicate.

Pe de altă parte, H-20 extinde dramatic raza de acțiune strategică a Chinei în domeniul aviației. Cu o rază de acțiune așteptată, capabilă să ajungă la bazele americane din Guam și, eventual, Hawaii, cu sprijin de tancuri, bombardierul încalcă limitele regionale tradiționale ale Chinei.

• Acest lucru are implicații imediate pentru planificatorii teatrului de operațiuni din Indo-Pacific, deoarece introduce perspectiva unor atacuri de precizie, cu rază lungă de acțiune, lansate din aer asupra activelor americane și aliate, mult dincolo de Primul și al Doilea Lanț Insulelor.
• Cu toate acestea, capacitățile actuale de realimentare aeriană ale Chinei, centrate în principal pe platforme mai vechi, precum H-6U, și un număr limitat de Y-20U, ar putea limita rezistența globală a H-20 pe termen scurt.

Xi’an H-20 marchează o provocare îndrăzneață la adresa dominației SUA

Bombardierul H-20 nu a fost încă prezentat publicului în zbor, iar rapoarte fiabile sugerează că este încă în curs de testare la sol și integrare.

Chiar presupunând o lansare oficială în anul următor, capacitatea operațională deplină s-ar putea să nu fie atinsă înainte de începutul anilor 2030.

• Fabricarea de platforme stealth la scară largă, echiparea acestora cu arme cu rază lungă de acțiune validate și antrenarea echipajelor pentru misiuni strategice rămân sarcini masive pentru PLAAF.
• China elimină decalajul de capabilități, dar Raider a trecut deja în producție și integrare, oferind Statelor Unite o fereastră critică de avantaj strategic.

În cele din urmă, B-21 Raider nu este doar un bombardier. Este un pilon central în arhitectura în evoluție a proiecției puterii americane, a descurajării și a războiului de înaltă performanță. Capacitatea sa de a lansa arme nucleare sau convenționale, de a partaja informații în timp real și de a se adapta în zbor îl face un simbol al superiorității tehnologice și doctrinare a SUA în domeniul puterii aeriene.

„Xi’an H-20, deși încă o enigmă, marchează o provocare îndrăzneață la adresa dominației SUA în acest domeniu și semnalează intenția Beijingului de a lansa o capacitate de atac strategic cu adevărat globală. Pe măsură ce ambele platforme evoluează, ele vor modela echilibrul dintre puterea aeriană și stabilitatea strategică în moduri care se extind mult dincolo de orizontul radarului”, notează Army Recognition.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• 2026, anul în care Europa va trăi periculos. Trei arene în expansiune ale războiului hibrid. „Kremlinul va încerca să demonstreze că Rusia păstrează inițiativa și rămâne o mare putere”
• „Verticala puterii” din Rusia, interpretată greșit în Occident. După aproape 24.000 de sancțiuni, Moscova rezistă și rămâne provocatoare. „Kremlinul a reușit să mențină loialitatea tuturor regiunilor rusești, fără excepție”
• Strategiile de securitate națională ale SUA și povestea celor doi Trump. Spre deosebire de anul 2017, liderul de la Casa Albă s-a asigurat, acum, că administrația vorbește „pe limba sa”
• „Lista scurtă” a lui Zelenski. Cine îl va înlocui pe Yermak, „maestrul intrigilor de culise” și mâna dreaptă a președintelui, „prăbușit” în urma scandalului de corupție care a zguduit Ucraina?