2026, anul în care Europa va trăi periculos. Trei arene în expansiune ale războiului hibrid. „Kremlinul va încerca să demonstreze că Rusia păstrează inițiativa și rămâne o mare putere”

În anul 2026, Kremlinul va încerca să demonstreze că Rusia păstrează inițiativa și rămâne, totuși, o mare putere, în ciuda declinului său economic și militar. Scenariul este conceput pentru a reliefa o țară aflată în pragul succesului istoric și pentru a consolida imaginea președintelui Vladimir Putin pe scena mondială.

Acest obiectiv – notează William Dixon și Maksym Beznosiuk într-un articol-avertisment publicat de Centrul de Analiză a Politicii Europene (CEPA)– se va manifesta în trei arene în expansiune ale războiului hibrid împotriva aliaților Ucrainei din Europa democratică.

• În primul rând, sabotajul va viza infrastructura de producție de apărare în expansiune a Europei și lanțurile de aprovizionare către Ucraina.
• Pe măsură ce fabricile de muniții continentale se dezvoltă și rețelele logistice devin mai vizibile, acestea vor deveni ținte principale.

REACȚIE Papahagi îi ia apărarea lui Nicușor Dan: „E de vină pentru toate”

23:35

CONTROVERSĂ Donald Trump interzice accesul CNN, MSNOW și Politico la Casa Albă. Cum își motivează președintele american decizia

22:54

„Au existat deja evenimente tulburătoare, inclusiv un atac rusesc asupra unui depozit din Marea Britanie legat de Ucraina, un atac incendiar atribuit Rusiei la o firmă de apărare aeriană din Germania anul trecut, precum și un incendiu inexplicabil la o fabrică de armament din Cugir, România, în luna august a acestui an”, amintesc William Dixon – cercetător asociat senior al Institutului Regal al Serviciilor Unite, specializat în probleme de cibernetică și securitate internațională – și Maksym Beznosiuk, analist și scriitor specializat în strategie și securitate.

„O retorică nucleară calibrată pentru a crea presiune psihologică”

Ne-am putea aștepta la atacuri menite să întârzie livrările de arme, să crească costurile de securitate și să forțeze guvernele să devieze resursele de la sprijinirea Ucrainei către protecția internă, avertizează autorii analizei publicate de CEPA.

„Al doilea element va fi diversiunea, în special războiul informațional de tipul celui observat la alegerile din Moldova, din septembrie, care se va intensifica dramatic în timpul alegerilor cheie din 2026, în special cele pe care Kremlinul le consideră esențiale, cum ar fi alegerile din Ungaria din luna aprilie.

• Partidele populiste pro-ruse sunt deja în fruntea sondajelor din Europa, iar fiecare punct procentual și mesaj politic amplificat în avantajul lor oferă Moscovei speranța de a dărâma hotărârea occidentală.
• Coerciția, prin provocare militară convențională, poate fi, de asemenea, așteptată să escaladeze de la sporadică la sistematică.
• Ar putea apărea încălcări din ce în ce mai agresive ale spațiului aerian și naval, cum a fost incursiunea de 12 minute a unui avion de luptă deasupra Golfului Finlandei din septembrie, dar și o retorică nucleară calibrată pentru a crea presiune psihologică.
• Mesajul dorit este acela că sprijinirea Ucrainei riscă o escaladare directă a conflictului cu Rusia, așa că este mai înțelept să se procedeze cu reținere.

Toate acestea vor fi susținute de noua tactică preferată, aceea de a amenința aeronavele civile și pasagerii, inclusiv liderii politici, cu incursiuni ale dronelor în apropierea pistelor.

Ministrul irlandez al Justiției, Jim O’Callaghan, a declarat că dronele de lângă aeroportul din Dublin în timpul vizitei președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în Irlanda, în decembrie, au fost menite să pună presiune pe interesele UE și Ucrainei.

Franța, la rândul ei, face investigații după ce dronele au fost observate deasupra bazei forței de descurajare nucleare franceze din Brest”, mai scriu William Dixon și Maksym Beznosiuk.

„Acești factori se combină pentru a limita capacitatea Europei de a formula un răspuns decisiv”

Autoritatea de reglementare a transportului aerian din Marea Britanie, CAA, a avertizat în noiembrie că „nu este vorba de dacă, ci ci de când” aeroporturi majore precum Heathrow vor suferi atacuri precum cele care au dus la închiderea aeroporturilor din Copenhaga, München și Bruxelles în acest an.

Rusia a fost, practic, ajutată de încercările banale ale Europei de a construi o descurajare hibridă credibilă, susțin autorii analizei.

„Eșecul continentului de a stabili praguri clare pentru atacurile de tip război din umbră înseamnă că incidentele de sabotaj, interferențe cibernetice și dezinformare sunt încă tratate în mare parte ca infracțiuni izolate, mai degrabă decât ca elemente ale unei strategii hibride rusești.

NATO acționează în sfârșit – comandantul său suprem și secretarul general schițând schimbări de politică –, dar Europa va intra în 2026 în urmă și cu potențialul unei slăbiri a hotărârii.

• Din punct de vedere politic, partidele populiste de dreapta , adesea cu simpatii pro-ruse, sunt în fruntea sondajelor într-un an de alegeri majore pe continent.
• Din punct de vedere economic, guvernele au fost constrânse de creșterea economică lentă, inflația stagnantă și incertitudinile legate de aprovizionarea cu energie; iar din punct de vedere militar, multe sunt abia la începutul programelor lor de reînarmare.

Acești factori se combină pentru a limita capacitatea Europei de a formula un răspuns decisiv, întărind convingerea Kremlinului că tacticile sale vor avea succes. Costurile activităților din umbră ale Rusiei au fost aproape zero și, prin urmare, nu este surprinzător faptul că aceasta și-a intensificat campaniile pe parcursul acestui an.

Europa trebuie să stabilească o descurajare credibilă, altfel Putin va fi încurajat să meargă mult mai departe”, continuă autorii analizei publicate de CEPA.

Putin pariază că Europa nu este hotărâtă

Putin, mai precizează autorii analizei, pariază că Europa nu are hotărârea de a impune Rusiei costuri semnificative.

„Iar dovezile sugerează că are dreptate. Chiar și atacul deschis și evident al Kremlinului asupra Poloniei, din septembrie, folosind până la 20 de drone militare, nu a adus nimic mai mult decât promisiuni din partea NATO europeană că va a consolida apărarea.

Pentru a demonstra că Putin greșește este nevoie de claritate asupra a ceea ce Occidentul nu va tolera și, în sfârșit, de definirea unor praguri clare.

Ce nivel de sabotaj ar trebui să declanșeze apărarea colectivă a NATO, ce personal diplomatic ar trebui să fie expulzat pentru facilitarea atacurilor și cum va răspunde alianța la încălcările sistematice ale spațiului aerian?

Până când nu vor exista răspunsuri, atacul Rusiei va continua”, încheie  William Dixon și Maksym Beznosiuk.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Formula „4×2” și calcule la rece. Va reuși Rusia lui Putin să trimită în colaps rețeaua energetică a Ucrainei? Publicațiile pro-Kremlin îi amenință pe ucraineni cu o „iarnă grea”
• „Răcirea” cartelelor SIM, o nouă metodă prin care Rusia încearcă să contracareze dronele ucrainene. Experiment de succes sau nu? „Ambele părți folosesc conectivitatea mobilă doar ca instrument suplimentar, majoritatea dronelor cu rază lungă de acțiune funcționează fără aceasta”
• Adevăr și consecințe. Rușii din exil tremură în fața acuzațiilor de spionaj, Kremlinul își „plantează” agenții în Europa. „Trebuia să mă alătur opoziției ruse, să cunosc oameni noi și să raportez totul FSB-ului. Simțeam că făceam mai mult bine decât rău”
• Oligarhii ruși fac „balet pe sârmă” pentru a nu cădea în dizgrație la Kremlin. Marile averi ale proscrișilor, redistribuite și către cercul apropiat lui Putin. „Figurile din lista Forbes Rusia recurg la o varietate de strategii de supraviețuire”