The New York Times: Secretizarea informațiilor, veche meteahnă a Chinei, a permis răspândirea coronavirusului

Redactor:
Ana Obretin
The New York Times: Secretizarea informațiilor, veche meteahnă a Chinei, a permis răspândirea coronavirusului
The New York Times a făcut un tablou al celor șapte săptămâni cruciale ale epidemiei provocate de noul coronavirus din China, de la apariția primelor simptome, la începutul lunii decembrie, la decizia de a închide orașul Wuhan, prin intermediul a zeci de interviuri cu rezidenți, medici și oficiali.

O boală misterioasă a lovit șapte pacienți dintr-un spital, iar un medic a încercat să își avertizeze colegii de breaslă. „Este carantină în secția de urgențe”, a scris medicul Li Wenliang pe un chat, pe 30 decembrie, referindu-se la acești pacienți. „Este înfricoșător”, i-a răspuns un coleg, după care a întrebat de epidemia care a izbucnit în China în 2002 și care a ucis aproape 800 de persoane. „Revine SARS (Sindromul Acut Respirator Sever, n.r.)?”.

Apoi, în mijlocul nopții, autoritățile din Wuhan l-au convocat pe Li, pentru a le spune de ce a răspândit „zvonuri”, iar, trei zile mai târziu, acesta a fost forțat să semneze o declarație potrivit căreia avertismentul său constituie „comportament ilegal”.

Boala nu era SARS, ci ceva similar, o maladie provocată de un nou tip de coronavirus, care ulterior a dus la decesul a 304 persoane și infectarea a 14.380 de oameni la nivel mondial.

Modul în care Guvernul chinez a gestionat etapa inițială a epidemiei – alegând să secretizeze totul în loc să confrunte în mod deschis criza în creștere, pentru a evita avertismentul public și stânjeneala politică – a permis virusului să se răspândească rapid, scriu jurnaliștii de la The New York Times.

În acele săptămâni, autoritățile au încercat să reducă la tăcere medici și alte persoane care au încercat să avertizeze publicul, au minimalizat pericolul, iar cei 11 milioane de locuitori ai orașului Wuhan au fost incapabili să se protejeze, pentru că nu au fost informați la timp.

Autoritățile au închis o piață agro-alimentară presupusă a fi zona de unde s-a răspândit virusul, dar au informat că au luat acea măsură pentru a o renova.

Ezitarea de a face publică problema a avut și motivare politică, pentru că oficialii se pregăteau pentru congresul anual al Partidului Comunist, din ianuarie. Chiar și când numărul pacienților a început să crească, oficialii au declarat în mod repetat că nu se vor înregistra infecții noi.

Prin faptul că nu au avertizat publicul și personalul din sănătatea publică, spun experții, Guvernul chinez a pierdut una dintre cele mai mari șanse de a controla boala astfel încât să nu devină o epidemie.

În prezent, epidemia a devenit o urgență globală, a dus la impunerea de restricții de călătorie în lumea întreagă, a zguduit piețe financiare și a creat poate cea mai mare provocare pentru liderul chinez Xi Jinping, potrivit publicației newyorkeze. Criza s-ar putea menține pe agenda lui Xi mai multe luni și ar putea să îi submineze viziunea unui sistem politic care oferă securitate și dezvoltare în schimbul unei supuneri totale.

În ultima zi a anului 2019, după ce mesajul lui Li a fost răspândit, autoritățile s-au concentrat pentru a controla informațiile. Poliția a anunțat că investighează opt persoane pentru răspândire de informații despre epidemie.

În aceeași zi, Comisia de sănătate publică din Wuhan, pe fondul răspândirii „zvonurilor”, s-a văzut obligată să anunțe că 27 de persoane suferă de o pneumonie cu cauze necunoscute, dar că nu este un motiv de îngrijorare. „Boala poate fi prevenită și controlată”, potrivit unui comunicat emis la acel moment.

Li, de profesie oftalmolog, s-a întors la muncă, după ce a fost mustrat, iar, pe 10 ianuarie, a tratat o femeie de glaucom. Nu știa că aceasta fusese deja infectată cu coronavirus, transmis probabil de fiica sa. Ambele, dar și medicul s-au îmbolnăvit.

Hu Xiaohu, un vânzător de carne din piața din Huanan, de unde s-ar fi răspândit virusul, a declarat că a simțit încă de la sfârșitul lunii decembrie că se petrece ceva. Oamenii se plângeau de febră. Nimeni nu știa, a mai spus acesta, dar mai mulți pacienți erau în carantină în spital.

Piața unde erau comercializate diverse tipuri de carne, inclusiv exotice, precum reptile și vânat, este situată într-un carter nou și, potivit Centrului pentru controlul bolilor, nu îndeplinea normele sanitare veterinare.

La spital, medicii au remarcat că pneumonia virală nu ceda la tratamente convenționale și că pacienții lucrau toți în această piață.

Pe 1 ianuarie, piața a fost închisă de autorități, sub pretextul renovării. Angajați în costume speciale au început să dezinfecteze zona, lucru care, în ochii publicului, a echivalat cu primul răspuns oficial al guvernului în ceea ce privește controlarea răspândirii bolii.

Cu o zi înainte, autoritățile naționale au avertizat biroul din Beijing al Organizației Mondiale a Sănătății despre o posibilă epidemie. Mesajele erau însă optimiste, sugerând că au stopat răspândirea virusului de la sursă, că focarul era limitat și că agentul patogen nu era transmisibil de la om la om.

La nouă zile după ce piața a fost închisă, un bărbat care făcea frecvent cumpărăturile acolo a murit. În vârstă de 61 de ani, acesta suferea de o boală cronică a ficatului și avea o tumoare abdominală și a fost internat în spitalul Wuhan Puren cu febră puternică și probleme respiratorii. Autoritățile au făcut public decesul la două zile după și nu au menționat un detaliu crucial în înțelegerea răspândirii bolii, respectiv că soția acestuia a dezvoltat simptomele bolii la cinci zile după ce s-a îmbolnăvit bărbatul. Femeia nu fusese niciodată în acea piață.

Între timp, cercetătorii de la Institutul de virusologie dn Wuhan studiau mostre de la pacienții care fuseseră internați în spital. Unul dintre cercetători, Zheng-Li Shi, făcuse parte și din echipa care a monitorizat originea virusului care a provocat epidemia de SARS, izbucnită în provincia Guangdong în 2002. În timp ce publicul nu fusese încă informat despre gravitatea situației, cercetătoarea și colegii ei și-au dat seama că noua epidemie este înrudită cu SARS, componenta genetică sugerând o gazdă inițială comună, liliacul, a cărui carne este considerată o delicatesă în unele țări asiatice.

În aceeași perioadă, doctorul Li și alți medici încercau să își avertizeze colegii.

În prima săptămână din ianuarie, secția de urgențe din Spitalul nr. 5 din Wuhan era plină de pacienți, inclusiv membri ai acelorași familii, ceea ce sugera că virusul se răspândea deja prin contact de la om la om, idee pe care Guvernul chinez o respinsese. Chiar și medicii spun că nimeni nu și-a dat seama cât de serioasă este situația decât atunci când a fost prea târziu.

La Institutul de virusologie, Shi și colegii ei au izolat secvența genetică și tulpina virală în prima săptămână a lui ianuarie, folosind mostre de la șapte pacienți, dintre care șase vânzători din piață.

Pe 7 ianuarie, cercetătorii au dat noului coronavirus un nume, 2019-nCoV. Patru zile mai târziu, au făcut publice informațiile despre structura genetică, astfel încât cercetători din lumea întreagă să îl poată studia.

Nici în acel moment, liderii politici chinezi nu au acționat ferm. Era plin sezon politic, congresul Partidului comunist, nu era vreme pentru vești proaste. Mai mult, a fost organizzat un bachet pentru 40.000 familii din Wuhan, semn că liderii politici nu au considerat problema atât de importantă.

Oficialii le-au transmis medicilor din spital „să nu folosească cuvinte precum pneumonie virală în rapoartele lor de imagine”, iar mulți oameni au tratat situația cu ușurință, tocmai pentru că informațiile oficiale nu arătau că sunt probleme, mai scriu cei de la The New York Times.

De alfel, și comunicatele biroului din Beijing al Organizației Mondiale a Sănătății din acea perioadă erau similare celor ale autorităților locale.

Atenția autorităților de la Beijing a fost atrasă în momentul în care au fost raportate primele decese, dar și primele cazuri de îmbolnăvire din afara Chinei. Guvernul l-a trimis la fața locului pe Zhong Nanshan, un epidemiolog renumit care a lucrat și în combaterea epidemiei de SARS, pentru a evalua situația. Pe 18 ianuarie, acesta a sosit la Wuhan, unde autoritățile schimbaseră deja tonul. La o conferință medicală organizată în acea zi, angajații din domeniul medical au primit ordinul de a trata ca prioritate această boală și au fost informați că virusul se poate răspândi prin salivă.

Pe 20 ianuarie, la mai mult de o lună după apariția primelor simptome, totul a devenit public, Zhong anunțând într-un interviu pentru televiziunea de stat că nu este niciu dubiu asupra faptului că noul coronavirus se transmite prin contact uman. De asemenea, un pacient ar fi infectat 14 cadre medicale, a mai spus acesta.

Președintele chinez a făcut și el prima declarație publică și a emis un set de instrucțiuni. Abia la acel moment, aparatul birocratic a fost pus în funcțiune. Boala ucisese trei persoane, iar, în următoarele 11 zile, aceasta avea să mai răpună 200.

În Wuhan, a fost interzis accesul turiștilor, iar localnicii au început să poarte măști.

Câteva zile mai târziu, orașul era închis, mișcare cel mai probabil aprobată de administrația de la Beijing. Și abia atunci publicul larg și-a dat seama de gravitatea situației.

Mulțimi de oameni au invadat aeroportul și gările pentru a pleca din oraș până la expirarea termenului, 23 ianuarie. Spitalele erau pline de oameni disperați să afle dacă au fost infectați.

Primarul orașului și-a asumat ulterior responsabilitatea privind întârzierile în raportarea nivelului epidemiei, dar a spus că a fost ținut în loc de legislația națională în domeniul bolilor infecțioase. Potrivit acestora, o provincie poate declara stare de epidemie doar după ce primește aprobarea administrației centrale.

Pe măsură ce criza se adâncește, eforturile medicului Li nu mai sunt văzute ca nechibzuite. Un comentariu pe contul de social media al Partidului Comunist critica poliția pentru că a anchetat oameni pentru răspândire de „zvonuri”.

Li are 34 de ani, un copil, iar soția sa este însărcinată. În prezent, medicul se recuperează în spitalul în care lucrează.

Acesta a declarat pentru publicația americană că se simte îndurerat din cauza acțiunilor poliției. „Dacă oficialii ar fi făcut publice informațiile despre epidemie mai devreme, ar fi fost mai bine. Ar trebui să fie mai multă deschidere și transparență”, a mai spus acesta.

 

Înlocuitor pentru Pigliacelli! Universitatea Craiova e gata de o nouă lovitură în Liga 1
Doliu uriaș în România. Un nume celebru a murit la Terapie Intensivă, răpus de Covid-19
FOTO. Alexandra Stan, apariție de infarct! Ținuta controversată, fără lenjerie intimă, a lăsat la vedere...
FOTO. Cum arată Larisa Drăgulescu, fosta soție a legendarului gimnast! Trăiește o nouă poveste de...
Prăjitură cu mere și scorțișoară, făcută cu foi de casă. Durează foarte puțin și e...
VIDEO Misterul din deşert: Artă sau OZN? Un obiect bizar a fost descoperit în mijlocul...
OZN sau operă de artă? Controversele unei descoperiri ciudate din mijlocul deșertului
Școala on-line în București, ora de dirigenție: 'Diriga, mama e prostituată' Câți bani câștigă pe...
Raluca Pastramă l-a înșelat pe Pepe! Dovezile depuse de artist la Tribunal: „Am fost informat....
Descoperire FASCINANTĂ în Polonia! Este asta DOVADA absolută a existenței altor CIVILIZAȚII?
ȘOC! Topul bărbaților din showbizul românesc care și-au bătut crunt iubitele. Dragoste chiar este oarbă...
Cum au reușit cercetătorii, de fapt, să găsească vaccinul miraculos. Ce descoperire uriașă au făcut
Pensii MAI MARI cu 46% și alocații DUBLATE! Anunțul oficial al ministrului Economiei
Ele sunt considerate cele mai frumoase femei din lume, din toate timpurile. Cum arată
Industria care explodează în pandemie. Posibilităţile de creştere sunt uriaşe
Motivul pentru care un român a renunţat la viaţa într-unul dintre cele mai mari oraşe...
Oana Zăvoranu, enervată de Connect-R după ce i-a luat apărarea Oanei Roman. A dat de...
×
Inchide