EXCLUSIV | Ce a promis statul român în schimbul predării lui Ionel Arsene. Avocații au invocat riscul de suicid „foarte ridicat” al clientului lor

Curtea de Apel din Bari, Italia, a decis extrădarea fostului președinte al Consiliului Județean Neamț, Ionel Arsene, autorităților din România, însă hotărârea nu este una definitivă și poate fi atacată cu apel. Gândul a intrat în posesia motivării prin care Curtea de Apel din Bari a admis extrădarea lui Ionel Arsene, dar în schimbul unor precizări și cerințe clare impuse statului român, cu privire la condițiile de detenție din penitenciarele românești. 

Mai exact, „în celula de detenție, vor fi cazate maximum două persoane, garantându-i astfel domnului Arsene Ionel un spațiu individual minim de 8,39 metri pătrați.”

FLASH NEWS Grindeanu îl învinuiește pe Bolojan pentru pierderea banilor din PNRR: A fost incapabil să facă o lege bună

20:33

REACȚIE Consilierul de stat Vlad Ionescu reacționează după vizita șefului CIA la Moscova. Ce ar putea însemna întâlnirea pentru Alianță și flancul estic

20:30

Reamintim că este primul caz de român din Italia care avea o decizie definitivă în sensul nepredării, însă la intervenția autorităților române, procurorul general din Italia a cerut încă din luna iulie reanalizarea cazului.

Fugarii români invocă în instanță condițiile din penitenciare, condiții pe care autoritățile române le-au prezentat ca fiind îmbunătățite.

În aprilie 2023, o instanță italiană a respins extrădarea lui  Ionel Arsene

Ionel Arsene, 51 de ani, a fost condamnat definitiv pentru două infracţiuni de trafic de influenţă.

Pe numele fostului șef al CJ Neamț fusese emis un mandat european de arestare, după ce a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Brașov, pe 10 martie, la 6 ani și 8 luni de închisoare.

El s-a predat în Bari, dar o instanță din oraș a respins, pe 21 aprilie 2023, extrădarea lui în România, fiind invocată „existența unui risc concret de tratament inuman sau degradant în ceea ce privește regimul penitenciar rezervat persoanei a cărei predare se solicită.”

„Rapoarte de expertiză psihiatrică, cu un risc de suicid ridicat în cazul lui Ionel Arsene”

În documentul citat, este prezentat și faptul că, „din cauza procesului nedrept suferit în România”, Ionel Arsene  s-a confruntat „cu o stare clinică de tulburare depresivă majoră, ceea ce prezintă un risc suicidar crescut” al  fostului președinte al Consiliului Județean Neamț.

În plus, „în timpul procedurii de amânare, în interesul persoanei predate, avocatul apărării a prezentat rapoarte de expertiză psihiatrică, cu documentația medicală anexată, emise de o unitate publică (ASL RM 2), din care rezultă că în persoana lui ARSENE IONEL, din cauza procesului suferit în România și considerat de acesta ca fiind extrem de nedrept.

«O stare clinică ce integrează cele cinci criterii diagnostice pentru diagnosticul de Tulburare Depresivă Majoră de entitate severă cu caracteristici melancolice conform DSM5-TR 2022 și prezintă risc suicidar ridicat», în cazul acceptării cererii de predare (textual, raportul din 04.04.2015, a fost întocmit la data de 04.04.2015, în baza căruia a fost emis un raport de expertiză psihiatrică. 09.09.2023: „… riscul de suicid este foarte ridicat și ar crește exponențial în cazul extrădării”, se precizează în documentul citat.

„În sistemul penitenciar românesc s-au făcut progrese în ceea ce privește îmbunătățirea calității vieții în detenție”

Curtea de Apel din Bari a precizat în documentul consultat de Gândul, referitor la predarea fostului președinte al Consiliului Județean Neamț, Ionel Arsene, către autoritățile din România că, în cazul acestuia, statul român a prezentat anumite garanții, cu privire la condițiile de detenție ale inculpatului, în momentul aducerii lui în țară.

„În cazul ARSENE, statul român a garantat un spațiu individual minim de 4 metri pătrați, incluzând mobilierul din camerele de cazare și excluzând blocul sanitar. În sistemul penitenciar românesc s-au făcut progrese în ceea ce privește îmbunătățirea calității vieții în detenție prin asigurarea unor condiții de caz cu caz, așa cum s-a procedat și în cazul de față, concluzionând că, condițiile de detenție garantate persoanei predate «corespund cerințelor europene privind condițiile de cazare tratate individual și care sunt superioare garanțiilor oferite în alte cazuri pentru care statul italian a procedat la predarea în România a persoanelor aflate în arest preventiv».”

Ce a promis statul român în schimbul predării lui Ionel Arsene

• „După predarea domnului Arsene lonel autorităților române de pe Aeroportul Henri Coandă din București, acesta va fi plasat inițial la Penitenciarul București-Rahova pentru a efectua perioada de adaptare la condițiile de detenție.
• El va fi cazat într-o cameră care va garanta un spațiu de cel puțin 4 metri pătrați, excluzând spațiul destinat băii și spațiul destinat mobilierului, indiferent dacă acesta este fix sau mobil.
• Astfel, celula de detenție din cadrul Penitenciarului București-Rahova va avea o suprafață totală de 30,04 metri pătrați. Din această suprafață totală se va scădea spațiul destinat băii (8,36 metri pătrați) și spațiul destinat depozitării alimentelor și obiectelor personale (2,10 metri pătrați), rezultând o suprafață efectivă de 19,58 metri pătrați.
• Celula de detenție va fi dotată cu o masă (0,90 metri pătrați), o bancă pentru șezut (0,37 metri pătrați) și un pat supraetajat pe două niveluri (1,52 metri pătrați, luând în considerare doar suprafața ocupată de patul de pe podeaua camerei).
• În aceste coordonate, scăzând mobilierul (atât cel fix, cât și cel mobil) din suprafața reală a camerei, de 19,58 metri pătrați, rezultă un spațiu util de 16,79 metri pătrați.
• În celula de detenție vor fi cazate maximum 2 persoane, garantându-i astfel domnului Arsene Ionel un spațiu individual minim de 8,39 metri pătrați.”

După executarea unei cincimi din pedeapsă, Ionel Arsene va fi reevaluat în ceea ce privește schimbarea regimului

Totodată, „după executarea unei cincimi din pedeapsă, infractorul va fi reevaluat în ceea ce privește schimbarea regimului de executare. Schimbarea regimului de executare a pedepsei depinde în principal de comportamentul adoptat în timpul executării pedepsei. În cazul în care regimul de executare a pedepsei este schimbat în regim semideschis, deținutul va fi transferat la Penitenciarul Vaslui, ținând cont de faptul că penitenciarul este situat în apropierea domiciliului său. (…)

Ulterior, în cazul în care regimul de executare al deținutului va fi schimbat din semideschis în deschis, acesta va rămâne în custodia Penitenciarului Vaslui. Acesta va fi cazat într-o cameră similară care îi va garanta un spațiu de cel puțin 4 metri pătrați, excluzând spațiul pentru baie și mobilierul, indiferent dacă acest mobilier este fix sau mobil.

În plus, trebuie remarcat faptul că repartizarea persoanelor la regimul semideschis implică o mai mare libertate de mișcare, în sensul că ușile camerelor vor fi deschise pe tot parcursul zilei, iar în cazul regimului deschis, atât ziua cât și noaptea. Această posibilitate este la dispoziția persoanei în cauză, care poate alege să închidă ușa dacă dorește mai multă intimitate. Astfel, camera de detenție pentru regimul deschis de la Penitenciarul Vaslui va avea o suprafață totală de 14,13 metri pătrați.”

De la începutul lui 2023 până la începutul lunii august,  aproape 600 de fugari aduşi înapoi în ţară, 77 din Italia

Despre condiţiile de detenţie, ministrul a arătat că de 33 de ani în România niciun guvern nu a reuşit să construiască niciun penitenciar nou, construim pavilioane, reamenajăm locurile de detenţie.

Proiectul de lege prevede ca în cazul unei persoane condamnate la închisoare cu executare să îi fie adăugată la pedeapsa inițială încă o pedeapsă pentru evadare, în cazul în care aceasta nu se prezintă în termen de 7 zile pentru a își executa sentința.

„Statul român nu a fost niciodată pasiv legat de acest subiect al extrădării fugarilor şi nu doar că nu a fost pasiv, ne-am preocupat permanent de soluţiile legislative. Acum de exemplu, am înaintat CSM din nou un proiect şi sper să obţinem un aviz favorbabil pe această iniţiativă.

Este vorba despre un proiect de lege care descurajează sustragerea de la executarea unei pedepse definitive privative de libertate. În limba română ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că cel care a fost condamnat la închisoare cu executare, dacă nu se prezintă în termen de 7 zile pentru îşi executa pedeapsa, se adaugă la pedeapsa pe care o are şi pedeapsa pentru evadare”, a mai afirmat Alina Gorghiu.

CITEȘTE ȘI:

Legea „2 Mai” inițiată de Alina Gorghiu, a fost depusă în Parlament în procedură de urgență

Alina Gorghiu cere pușcării decente ca să ne putem recupera infractorii. De ce nu ne returnează nimeni condamnații

Alina Gorghiu: Este o chestiune de zile până când Darius VÂLCOV va fi adus în România