Ministrul Justiției despre pensiile magistraților: “Nu scad! Pensia de serviciu va fi egală cu salariul net, după cum este precizat și în lege!”

Lansat de curând în spațiul public, proiectul de lege prin care se fac modificări la legea pensiilor pentru magistrați (cele mai mari dintre pensiile de serviciu aflate în plată din  România – n.r.) a stârnit, cum era de așteptat, reacția judecătorilor și procurorilor, a asociațiilor acestora.  Parlamentul urmează să dezbată acest proiect în regim de urgență deoarece plata a 230 de milioane euro e blocată de către Comisia Europeană din cauza eșecului reformării pensiilor speciale (jalonul 215) din PNRR.

În prezent, pensiile de serviciu pentru anumite categorii socio-profesionale, respectiv personalul din sistemul de justiție, sunt calculate prin aplicarea unui procent de 80% asupra bazei de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării.

Conform expunerii de motive a acestui proiect de act normativ susținut de Marcel Ciolacu, Cătălin Predoiu, Kelemen Hunor și Varujan Pambuccian, măsurile propuse sunt necesare pentru alinierea tuturor pensiilor din perspectiva echității, principiu fundamental al reformei, așa cum este ea descrisă în PNRR, iar pensiile de serviciu „trebuie reformate pe baza unor soluții care să vizeze corectarea inechităților dintre beneficiarii acestor categorii de pensii și beneficiarii din sistemul public de pensii din punct de vedere al contributivității, cât și al justiției sociale”.

LIVE VIDEO 🚨 MARIUS TUCĂ, SHOW înainte de alegeri! | „Ai aflat! Cu Ionuț Cristache”

13:40

VIDEO Sorin Grindeanu: „Noi la minister nu vom fi situația de a pierde nici măcar un euro din PNRR”

13:39

„Dacă principiile nu sunt respectate, statul de drept nu există”

Invitat la Gândul Exclusiv, ministrul Justiției, Radu Marinescu, a vorbit despre acest proiect care a reaprins conflictul între Justiție și Guvern, după ce CCR a decis, în decembrie 2024, că impozitarea progresivă a pensiilor magistraților este neconstituțională. Ce spune ministrul Justiției despre șansele de reușită ale noii inițiative aflată azi pe masa Parlamentului?

“Este o chestiune care face obiectul unui proiect legislativ depus la Parlament de către liderii coaliției de guvernământ, așa încât va trece prin toate procedurile parlamentare. În cadrul acestor proceduri, bineînțeles, că acest proiect va fi discutat, va fi analizat și, evident, existența acestui proiect, care face parte din exercitarea atribuțiilor puterii legislative, nu exclude și dialogul cu profesia în sine sau cu autoritatea judecătorească.

Asta pe de o parte, pe de altă parte, proiectul prevede o creștere etapizată a vârstei de pensionare până la 65 de ani. În momentul de față este vorba de 60 de ani, tot etapizat. În primul rând trebuie să respectăm niște principii ale Dreptului. Dacă principiile nu sunt respectate, statul de drept nu există.

Ori o legislație se aplică pentru viitor și se aplică unor situații care se nasc după intrarea ei în vigoare. De aceea proiectele de lege au în vedere creșterea etapizată de la generațiile care vor intra în profesia de magistrat de acum înainte.

În ceea ce privește un element esențial, care este acela al pensiei de serviciu, de asemenea a constituit un element de îngrijorare pentru mediul judiciar, aceasta va rămâne una semnificativă și va fi egală cu salariul net al ultimei perioade petrecute în magistratură, deci ele nu scad. Însă se realizează într-un fel o echivalare, o nivelare în ceea ce privește vârsta de pensionare cu alte categorii de profesii, în felul acesta dându-se posibilitatea specialiștilor, celor care au acumulat experiență, cunoștințe profesionale, să fie utili societății și actului de justiție până la această vârstă”.

„Pensia de serviciu va fi egală cu salariul net”

Ministrul Justiției a explicat și ce s-ar întâmpla cu cuantumul pensiei de serviciu (în prezent, pensiile de serviciu pentru anumite categorii socio-profesionale, respectiv personalul din sistemul de justiție sunt calculate prin aplicarea unui procent de 80% asupra bazei de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării – n.r.) dacă proiectul va fi adoptat în forma actuală. Va scădea?

“Nu scade! Calculele făcute de către noi, calculele care vor mai fi făcute și de partenerii noștri instituționali și de dialog, vor conduce la concluzia că această pensie nu scade. Pensia de serviciu va fi egală cu salariul net, după cum este precizat și în lege. (…) Pensiile de serviciu ale magistraților sunt semnificative și în Uniunea Europeană, dacă nu folosim un termen de comparație mai îndepărtat, din societăți care sunt democrații consacrate și state de drept.

Pentru că ne comparăm totuși sau încercăm să atingem niște standarde care sunt unele înalte. Activitatea în sine a magistratului este una cât se poate de importantă. Reprezintă una dintre puterile în stat.

Și atunci asigur că remunerația trebuie să fie una pe măsura semnificației sociale a activității, iar pensia trebuie să reflecte o carieră desfășurată la un nivel cât mai înalt, de complexitate și intelectuală, și funcțională, și socială. Însă este adevărat că această pensie ar trebui să apară la o vârstă la care persoana respectivă a dat societății tot ce avea mai bun.

Nu este ceva nelegal în a stabili o egalitate între ultimul salariu NET și pensie, dar nu erau corecte situațiile în care pensia era mai mare decât salariul și acolo puteam să discutăm de o inechitate, dar acest lucru nu mai este valabil”, a subliniat ministrul Radu Marinescu.

„Nu sunt adeptul unor comparații în societate între diferite categorii profesionale și sociale”

Întrebat unde, în ce țări din Europa, magistrații ajung să aibă o pensie de 10-15 ori mai mare decât pensia medie din România (cca 3.200 lei-n.r.), ministrul Marinescu a subliniat faptul că, personal, nu este un apărător al unui anumit cuantum al pensiilor de serviciu, dar ca ministru al Justiției este preocupat de funcționalitatea sistemului judiciar și de stabilitate în ceea ce privește statutul magistratului, „stabilitate care are și această componentă a remunerației”.

„Eu nu sunt adeptul unor comparații în societate între diferite categorii profesionale și sociale, pentru că fiecare are semnificația sa socială și nu sunt nici un arhitect al sistemului de remunerare și de pensionare.

Deci nu cred că ar fi potrivit ca eu să exprim un punct de vedere, în calitatea mea de ministru al Justiției, comparativ, între pensia unui magistrat și pensia unui medic sau unui inginer. De aceea nu voi face o evaluare care ar fi fatalmente subiectivă și în afara limitelor funcționale are poziției mele”.

Avalanșa de cereri de drepturi restante. Necesitatea discutării unei noi legi privitoare la remunerarea persoanelor din sistemul judiciar

Totuși, în spatele cortinei sistemului juridic continuă avalanșa cererilor de recalculare a pensiilor aflate în plată sau a solicitărilor privind drepturi restante la orice nivel, fie că este vorba de instanțe sau parchete.

Tot magistrații, grupați sau individual, își cer în instanță aceste drepturi. Și câștigă. Pe bandă rulantă. S-a format un sistem de autoprotecție. Sunt voci care afirmă că noul proiect nu va stopa acest mecanism a magistraților de genul „cere și ți se va da” sau “tu-mi dai mie, eu îți dau ție”.

Va trece noul proiect de Curtea Constituțională? Ministrul Justiției spune că e prematur să punem acest aspect în discuție, dar recunoaște că există aceste situații puse în discuție de Gândul.

“În ceea ce privește sinuozitatea legislației care a condus la astfel de situații pe care dumneavoastră le-ați amintit, este evident că acest lucru trebuie să înceteze și tocmai de aceea ne preocupă să avem pentru viitor o lege clară, o lege limpede care să stabilească niște condiții de la care să nu mai operăm modificări cu atâta ușurință cum a fost în trecut.

Situațiile anterioare care sunt supuse examinării judiciare, procese deschise, nu pot fi comentate de către mine pentru că soarta acelor litigii va fi dezlegată de către magistrații care soluționează litigiile respective.

Tot ceea ce pot să-mi doresc pentru viitor este să avem coerență, să avem un sistem unitar, poate să discutăm despre o viitoare lege privitoare la remunerarea persoanelor din sistemul judiciar, care să rezolve o serie de aspecte inclusiv din perspectiva celor amintite de dumneavoastră, dar plecând de la principiul asigurării unei stabilități pentru statutul magistratului, pentru că acest lucru este recunoscut și în profil european și în profil național ca o garanție a statului de drept.

Stabilitatea include echitatea.”

„Nu există un conflict între Executiv și autoritatea judecătorească”

După ce a venit cu măsurile de austeritate din Ordonanța “Trenuleț” prin care se elimina diurna specială pentru anumiți magistrați (detașați sau delegați), de 2% pe zi din salariul brut, Guvernul Ciolacu a decis să o păstreze. Se supărase iarăși Magistratura.

Cei mai agitați au fost cei de la CSM. Dincolo de aparențe, întrebarea rămâne: despre ce echitate poate fi vorba câtă vreme nicio altă categorie profesională nu are un asemenea favor financiar în privința detașărilor sau delegărilor? Cum poate fi eliminată această portiță de câștig suplimentar dat unor magistrați care preferă detașarea sau delegarea pe diverse funcții, ani buni la rând, petru că astfel își mai adaugă lunar la salariu chiar peste 10.000 de lei? Și cât de echitabil e față de alți colegi ai lor?

Ministrul Justiției afirmă, categoric, că nu există un război între puterile din societate.

“Nu există un conflict între Executiv și autoritatea judecătorească. Nu există un conflict între Legislativ și autoritatea judecătorească.

Nemulțumiri, poate! Puncte de vedere diferite. (…) Legat de această diurnă, argumentele prezentate de către colegii din sfera activității judiciare au fost în sensul că există parchete, că există instanțe unde sunt dezechilibre de personal, care nu sunt foarte atractive și unde acest mecanism al diurnei ar permite o menținere temporară, până la momentul la care se vor echilibra aceste scheme de personal, a funcționalității entității judiciare respective.

Deci, nu a existat, cel puțin din punctul meu de vedere, niciun fel de preocupare de conservare a unor privilegii pentru că acest lucru este inacceptabil. A fost redus numărul celor care beneficiază de astfel de diurne.

A fost conturat la un număr limitativ, fiecare dintre entitățile care acordă astfel de diurnă, având deplină responsabilitate ca această diurnă să nu fie acordată formal și ca un beneficiu, ci să fie acordată substanțial și ca un element de a asigura funcționalitatea entității în cadrul căreia își desfășoară activitatea persoanele.

Eu așa privesc aceste lucruri și le privesc într-adevăr ca o soluție temporară până când, prin efortul comun pe care îl facem, schemele de personal vor fi acoperite corespunzător și atunci aceasta (diurna de 2% pe zi din salariul brut-n.r.) nu-și va mai regăsi rațiunea.

Câți detașați părăsesc Ministerul Justiției în “contextul disciplinei financiare”

În privința detașărilor de la Ministerul Justiției, ministrul Marinescu a explicat care a fost măsura luată la nivelul instituției pe care o conduce, subliniind că acest demers nu a fost unul electoral.

“Dacă perioadele electorale, știți, revin și trec, funcționalitatea unui sistem cum este cel judiciar trebuie să fie una cât mai stabilă și indiferentă de contextul public. (…) Detașările au fost necesare la un moment dat pentru persoane care au fost utile acestui mecanism și și-au desfășurat activitatea.

Dacă nu și-au desfășurat-o bine și au greșit, atunci îmi place să cred că cei care au fost în locul meu, în minister, la momentul respectiv, au luat măsura de încetare a acelei detașări. Și noi am luat astăzi o măsură.

În contextul disciplinei financiare, de a înceta detașările de la Ministerul Justiției și la subordonate. Pentru domnii și doamnele magistrați care erau aici, cred că sunt 12 persoane până în momentul de față. Dar nu contează numărul, nu contează numele. Contează faptul că aceste persoane și-au desfășurat activitatea onest și loial și corect.

Iar această măsură a fost necesară în contextul în care trebuie să asigurăm o anumită disciplină financiară. Adică să ne înscriem în mod, la rândul nostru, loial și corect în efortul care se face la nivel guvernamental.

Dar asta nu înseamnă că detașările sunt un instrument nociv sau că acele persoane au greșit cu ceva și n-ar fi meritat să își desfășoare activitatea la noi. Și le mulțumim pentru faptul că au activat în Ministerul Justiției și în toate celelalte subordonate.

Magistrații detașați funcționau în diverse direcții, la Autoritatea pentru Cetățenie, la ANABI. Au contribuit acolo la buna funcționare și, repet, este o măsură pe care am adoptat-o în contextul economic de rigoare, de prudență, de eficacitate, pe care coaliția și normele adoptate la nivel guvernamental l-au stabilit, și rigorile bugetare care sunt prin legea bugetară”.

Ministrul Justiției despre limitele de pedeapsă pentru incitare la violență, ură și discriminare

Radu Marinescu este deputat PSD de Dolj și a fost numit  în Guvernul Ciolacu 2 mai ales pentru că este un avocat cu experiență. A preluat acest minister după ce alegerile prezidențiale au fost anulate de către CCR, într-o perioadă de proteste, unele manifestări violente și nemulțumiri generate de decizia Curții Constituționale.

Intervievat cu privire la cuantumul pedepsei pentru infracțiunea de incitare la violență, ură și discriminare (de la 6 luni la 3 ani sau amendă-n.a.) și dacă aceasta nu este cumva prea mică, dar și în legătură cu superficialitatea de care au dat dovadă parchetele și instanțele în tratarea unor astfel de cazuri pe care CEDO le-a amendat, ministrul Justiției a subliniat:

„Este adevărat că trăim acum într-un context, din păcate, din ce în ce mai animat de disensiune, de ură, de manifestări extreme, unele violente, ceea ce, într-un fel, sigur a scos în evidență și poate anumite componente care ar putea să fie considerate vulnerabile ale legislației interne.

Există un grup de lucru la nivelul Parchetului General la care participă toți specialiștii și care fac exact o astfel de analiză. Dar ceea ce spuneți legat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu ține de componenta punitivă, adică de cuantumul pedepselor, limită minimă, limită maximă, pericol social, ci ține de modul în care legislația este aplicată. (…)

„Mai important este să aplicăm legea cu multă promptitudine”

Tot acest fenomen infracțional trebuie tratat cu foarte multă seriozitate, cu foarte multă promptitudine și, exact cum spuneați anterior, în termene rezonabile, pentru că aceste cauze să fie soluționate.

În momentul în care organele judiciare acționează cu promptitudine, se transmite și societății mesajul că această fenomenologie care a căpătat amploare nu este tolerată de către societate. Dar una este funcționalitatea efectivă a actului judiciar pe o ipoteză anume și alta este limita de pedeapsă care este stabilită de legiuitor pentru anumite infracțiuni. Deci nu neapărat faptul că e vorba de câteva luni până la câțiva ani reprezintă acum o problemă.

Mai important este să aplicăm legea cu multă promptitudine și toate aceste cauze să fie soluționate, investigate, ca fenomenul să nu fie tolerat. Însă nu exclud nicio discuție substanțială și asupra limitelor de pedeapsă și eventuală înăsprire a legislației. Repet, însă sunt două componente. (…)

Dacă te manifesti în condițiile de tipicitate obiectivă și subiectivă pentru o infracțiune și în mediul online, răspunzi penal și în momentul de față. Că evoluția aceasta a societății în zona digitalizării, a tehnologiei, a virtualizării, reclamă și norme care să fie mai elaborate sub această perspectivă, pot să fiu de acord cu dumneavoastră.

Și sunt chestiuni care trebuie gândite și sunt gândite în momentul de față. De către cine? De către Ministerul de Justiție pe componenta sa.

De către Parlament, de către parlamentari, grupuri de lucru. Bineînțeles că se lucrează la ipoteze de legiferare în raport de evoluția fenomenului social, fenomenului de comunicare. Pe infracțiuni. Orice fenomen juridic este un fenomen viu. Ele evoluează.

Noi căutăm ca întotdeauna ca norma să cuprindă, să îmbrace situația așa cum ea a evoluat”. (…) Nu trebuie să ne stabilim niște termene care, cumva, să forțeze calitatea legislației și apoi să fim nevoiți să le cărpim, să le modificăm. Mai bine să avem o legislație simplă, clară, eficientă, dar, aveți dreptate, într-un termen, totuși, care să corespundă acestei dinamici societate raportat la normă”.

Greu de extrădat. Optimism în cazul lui Paul al României, în așteptarea motivării refuzului extrădării la Benny Steinmetz!

Extrădarea unor personaje care au fost condamnate definitiv continuă să fie solicitantă din multe puncte de vedere pentru autoritățile române. Există și acum condamnați care sunt fugiți din țară de mulți ani și pe care îi putem introduce în categoria “greu de extrădat”. Cum ar fi Paul al României sau Benny Steinmetz. Sunt țări în care instanțele nu au acceptat să pună în aplicare procedura extrădării, din diverse motive. Cel mai cunoccut motiv de recul al unor astfel de cereri a fost legat de condițiille de detenție din penitenciarele românești.

“Dacă au existat refuzuri de extrădare, de predare de persoane, în fine, de instrumentul juridic folosit, asta nu înseamnă că n-au fost foarte multe situații în care sistemul de cooperare a funcționat eficient.

Și atunci e foarte bine să discutăm despre cazurile dificile ca să vedem ce putem îmbunătăți, dar să nu uităm că ansamblul este totuși unul favorabil. Adică și acele state care ne-au refuzat niște predări, ne-au acordat foarte multe alte predări”, a subliniat ministrul Justiției la Gândul Exclusiv.

Acesta a mai adăugat, referindu-se strict la situația legată de reluarea procedurilor de extrădare a lui Paul al României, că este optimist, bazându-se pe faptul că, de principiu, instanțele își modifică jurisprudența.

“Dacă inițial Franța și Malta au refuzat extrădarea, mai ales Franța, intrând într-o analiză substanțială asupra unor elemente de echitate a procedurii penale la care a fost supusă persoana în cauză, ulterior, limitele stabilite prin decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene au arătat că statul executant nu poate depăși anumite limite de verificare ale unei cereri de predare.

Pentru că tot mecanismul ăsta european, aici vorbim de Europa, vorbim de mandatul european de arestare și de punerea lui în executare, tot mecanismul ăsta se bazează pe respect și încredere reciproc. Atâta timp cât respect jurisdicția ta și atâta timp cât plec de la principiul că atingi toate exigențele europene pentru a fi în acest spațiu comun de justiție, nu pot trece peste niște limite pentru a-ți verifica, propriu-zis, hotărârea respectivă.

La Benny Steinmetz cunoaștem că a fost refuzată solicitarea noastră de predare. Așteptăm motivarea și, bineînțeles, în raport de aceste elemente, orice demers viitor se bazează pe o motivare. Vom vedea care sunt rațiunile. Deci, deocamdată, n-a venit motivarea, în cazul său.

Nu avem o motivare pentru ca să putem să evaluăm situația și să vedem în perspectivă ce trebuie făcut. Dar să știți că probabil vor mai exista situații de refuz de predare. Nu pot să știu acum, dar spun însă evoluția a fost una pozitivă. Și este meritul autorităților din România, meritul celor care m-au precedat și pe mine în această funcție, eu văd lucrurile într-o perspectivă de ansamblu.

„Avem reciprocitate, avem comunicare juridică, avem cooperare juridică”

Justiția a evoluat. Situațiile de detenții, care au constituit un argument important la un moment dat, aceste situații au fost depășite. În momentul de față asigurăm standardele de detenție care să permită ștergerea de pe listă a unui asemenea motiv.

Ipotezele legate de echitabilitatea procedurilor. Și acestea nu mai sunt de actualitate. Am amintit anterior hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene, care până la urmă a stabilit niște linii directoare, plecând întotdeauna de la o inițiativă a României, a instanței de la Brașov, care a solicitat pronunțarea unei astfel de hotărâri.

Deci, eu zic că mergem spre bine pe această coordonată a cooperării judiciare și rolul meu este să folosesc toate resursele instituționale”.

În ce privește țările care se știe că nu extrădează, mai ales dacă ai cetățenia lor, ministrul Justiției afirmă că există, totuși, și convenții bilaterale, dar și principii de reciprocitate care funcționează foarte bine între state.

“Dacă o persoană comite infracțiuni, se sustrage jurisdicției și crede că va scăpa, eu zic că gândește simplist, pe termen scurt și prost. Avem reciprocitate, avem comunicare juridică, avem cooperare juridică cu foarte, foarte multe țări. Deci dacă un infractor gândește că ar putea scăpa de răspundere, eu zic că își face o socoteală greșită”.

CITEȘTE ȘI:

Ministrul Justiției, despre ANULAREA alegerilor și ”Turul 2, înapoi”: ”Nu funcționez în logica drobului de sare. Nu va fi vorba de un precedent”

Ministrul Justiției, după arestarea prințului Paul de România: „Autoritățile române și-au făcut datoria”

Autor

Adina Anghelescu

Cunoscut jurnalist de investigații, generația presei anilor '90, prin condeiul căreia au trecut toate marile scandaluri ale ultimilor 30 de ani. Licențiat în Drept, specializat în nișa subiectelor ... vezi toate articolele