Cât rău ne pot face momentele de furie: „Frica se manifestă la nivelul stomacului și al rinichilor”

„Rostul bolilor fizice este acela de a conștientiza suferințele sufletești. De multe ori, nu dăm importanță unei suferințe sufletești, o ignorăm și credem că aceasta nu se poate transforma într-o boală fizică. Din contră, cu cât lăsăm mai mult timp o afecțiune sufletească netratată, cu atât mai intens va fi procesul de somatizare. Boala sufletească se va transforma în boală fizică, nu imediat, dar în câteva luni sau ani. Avem două posibilități de a trata suferințele sufletești și a le impedica să escaladeze în boli fizice: 1). prin tratament medicamentos, însă acesta nu descarcă emoțiile, ci doar le inhibă, iar la un moment dat există marele risc ca acestea să recidiveze sub o formă sporită. În timp, organismul va deveni imun la tratamentul medicamentos; 2). prin psihoterapie, cu ajutorul căreia putem identifica cauzele psihologice primare care au condus la această condiție”, consideră psihologul Laura Maria Cojocaru.

Frica – o îngrijorare simțită în legătură cu un pericol real sau imaginar. „Persoanele care simt frică sunt tensionate, lipsite de curaj, au o vulnerabilitate interioară, sunt focalizate mai degrabă pe așteptările celorlalți decât pe ale lor, simt că nu se pot baza aproape pe nimeni și nimic. Frica neprelucrată se manifestă la nivelul stomacului și al rinichilor, zona lombară, uneori și la nivelul gâtului, dacă are legătură cu ceva ce vrem să spunem”, consideră psihologul Cojocaru.

Neiertarea – apare ca o incapacitate de a merge mai departe, de a înțelege că oamenii sunt supuși greșelii. „Persoanele care nu iartă cred că răul produs nu se mai poate repara sau nu își doresc să încurajeze un comportament defectuos. Nu este vorba nici de acceptarea comportamentului, nici de încurajarea lui, ci de acea liniște interioară, care decurge din eliberarea minții de imaginea „răufăcătorului”, de atenția acordată propriei sănătăți și de direcționarea minții către căutarea de soluții. Uneori un rău produs nu se mai poate repara concret, pentru că nu putem da timpul înapoi, dar putem învăța să ne bucurăm de viață în continuare și să facem lucruri noi. Neiertarea slăbește sistemul imunitar și aduce boala. În general, partea afectată este inima”, afirmă specialistul.

Furia – o încărcare emoțională spontană izvorâtă adesea dintr-un sentiment de neputință de a mai schimba ceva sau de a accepta o situație de viață.„Persoana furioasă se simte invadată de ceva sau de cineva, se opune la anumite constrângeri venite de la o persoană sau situație, uneori se agață cu disperare de propriile convingeri, gândurile se amestecă, devin confuze. Atunci când descărcarea emoțională este reprimată sau exagerată, furia se manifestă adesea la nivelul ficatului, în special dacă are legătură cu critica celorlalți, deoarece acest organ are rolul de a neutraliza. Se mai poate manifesta la nivelul capului, cefei și picioarelor dacă are legătură cu neacceptarea, la nivelul stomacului dacă este în simbioză cu neputința, la nivelul mijlocului (spate) dacă are legătură cu lipsa de flexibilitate, sau poate declanșa chiar infecții în corp”, declară psihologulLaura Maria Cojocaru.

Nesiguranța – apare atunci când ne lipsesc certitudinile (reale sau imaginare) sau când ne pierdem încrederea în capacitățiile noastre. „Persoanele nesigure (cu încredere scăzută în sine), pun totul sub semnul întrebării, rămân în tipare vechi de comportament și gândire, pentru că au fost „testate” de alții, au o capacitate scăzută de discernământ și caută confirmări de la ceilalți pentru fiecare pas pe care-l fac. Nesiguranța se manifestă în planul fizic la nivelul stomacului, genunchilor, gleznelor, coloanei vertebrale, umerilor, gâtului (dacă este legată de credința că ar putea spune „prostii”)”, consideră specialistul.

Rușinea – declanșată de credința legată că părerea celorlalți este decisivă pentru a fi validat ca om în toate aspectele vieții. „De multe ori, cei care trăiesc sentimente de rușine simt că ceilalți îi judecă, că nu sunt suficient de buni, puternici, inteligenți, informați etc. Prin această atitudine ei pun pur și simplu puterea lor interioară în mâinile celorlalți. Rușinea afectează pielea, stomacul, picioarele sau coloana vertebrală”, adaugă Laura Maria Cojocaru.

Psihologul crede că atunci când boala decide să se manifeste în corpul nostru trebuie să ne schimbăm modul de gândire, să mergem pe firul timpului și să modificăm percepția și emoția din acel moment care a contribuit la declanșarea bolii.