Cum se vede Londra de pe cea mai înaltă clădire din Europa

Privită din cea mai înaltă clădire din Europa, Londra pare un sat în miniatură. Turnul Shard („Ciobul”), se construiește pe malul Tamisei, lângă faimosul London Bridge.  Din februarie 2013, oricine va putea să urce la etajul al 72-lea al turnului și să admire priveliștea londoneză, deoarece la acest nivel va fi deschis un Observator.

Investiția pentru piramida de sticlă și beton, despre care se spune că va fi cel mai important reper din Londra, este estimată la 1,8 miliarde de euro, fiind finanțată în proporție de 80% de patru bănci și fonduri de investiții din Quatar.

Analiștii au comentat că Shard ar putea deveni simbolul influenței proprietarilor proveniți din Qatar asupra Marii Britanii.

Foto: the-shard.com

Lucrările de construcție încă nu au fost finalizate. De curând tocmai s-a terminat montarea vârfului „stalagmitei”, care are în total o înălțime de 310 de metri.

ULTIMA ORĂ Sorin Grindeanu recunoaște înfrângerea PSD-ului în cursa pentru Capitală: „Un scor de 20% nu ne satisface”. Cum comentează scorul Ancăi Alexandrescu

00:51

NEWS ALERT Anca Alexandrescu, revelația alegerilor, care s-a clasat pe locul 2: „Este doar începutul!” Secretele celei care a îngenuncheat PSD-ul

00:35

Turnul va găzdui, printre altele, birouri – la etajele 2 -28, restaurante – etajele 31 -33, 200 de camere de hotel de cinci stele – etajele 34-52, precum și apartamente exclusiviste – etajele 53-65.

Clădirea a fost proiectată de Renzo Piano, unul dintre arhitecții italieni care au lucrat la ridicarea Centrului Pompidou din Paris.

Proiectul a iscat nenumărate controverse, voci ale societății civile britanice susținând că turnul va avea un impact negativ asupra Palatului Westminister Palace, Catedralei Sf. Paul și Turnului Londrei, aflate în imediata apropiere.

Prințul de Wales, care nu este lipsit de opinii pe probleme de arhitectură, nu a comentat prea mult pe acest subiect, însă „ducele de York a fost întotdeauna un mare susținător al proiectului”, a declarat Irvine Sellar, omul din spatele afacerii.

Sellar lucreză la acest proiect de 14 de ani. El este un dezvoltator imobiliar care a cumpărat Southwark Towers, o clădire de birouri pe malul de sud al Tamisei, în 1998.

După ce a cumpărat un teren în apropiere de London Bridge, el a vrut să ridice o clădire care să fie deosebită din mai multe puncte de vedere. Dar spune că, de la început, mai degrabă estetica decât dimensiunea a fost factorul dominant. Sellar l-a recrutat pe arhitectul italian Renzo Piano, o alegere ciudată, spun unii, din moment ce Piano era cunoscut pentru faptul că nu agrea clădirile înalte, pe care le considera „arogante” și inaccesibile.

Însă Piano a văzut oportunitatea de a realiza ceva nou, iar Shard nu este un zgârie-nori obișnuit, scrie Daily Mail.

În timp ce Sellar se gândea la ce denumire să aibă turnul, Renzo Piano și-a comparat viziunea cu un „ciob de sticlă”. „Am vrut să-l numesc LBT – London Bridge Tower”, spune Sellar. „Dar cei de la marketing nu au considerat asta o ideee bună, fiind de părere că „The Shard” – „ciob de sticlă” – ar fi cea mai bună variantă”.

Vârful turnului conține o sticlă care creează o iluzie optică, sugerând că turnul ar fi mai înalt decât este de fapt.

Și chiar ar fi fost mai înalt, dacă nu ar fi intervenit Autoritatea Aviației Civile. Planul inițial a fost pentru o înălțime totală echivalentul a circa 420 de metri, dar cei de la Autoritatea Aviației Civile au decis că acest lucru ar reprezenta un pericol pentru traficul aerian. Și astfel că planul arhitectului a fost redus la circa 300 de metri.

Iar procesul nu a fost simplu. Sellar pregătea cererea sa atunci când teroriștii au doborât World Trade Center, la 11 septembrie 2001. Dintr-o dată, nimeni nu a fost un susținător al construirii de noi zgârie-nori. Când a ajuns să obțină în cele din urmă permisiunea pentru proiect, aceasta a inclus și obligația de a oferi publicului plătitor o platformă de vizualizare.

La 10 ani după ce Sellar a cumpărat terenul, nu începuse construcția, când izbucnirea crizei din 2008 a oprit proiectul. Ulterior au apărut învestitorii din Qatar care au preluat 80 la sută din capitalul social.

Chiar și acum, nu este clar cine se va închiria tot spațiul de birouri disponibil sau cine va plăti 30 milioane de lire pentru un apartament în Southwark.

Dar Londra are o mulțime de miliardari plictisiți de achizițiile din afara țării, comentează publicația. Porțiunea de hotel a turnului a fost deja închiriată și sunt informații potrivit cărora au apărut și persoane interesate să preia restaurantele.