Prima pagină » Magazin » Poate lumea mai are o șansă. Care este principala calitate a ființelor umane

Poate lumea mai are o șansă. Care este principala calitate a ființelor umane

Poate lumea mai are o șansă. Care este principala calitate a ființelor umane
Poate că mai există o șansă pentru umanitate. Ca specie, studiile arată că oamenii sunt predispuși ideii de a-i ajuta pe semenii lor mai mult decât orice alte primate și că dezvoltă mai puține conflicte cu cei din grupul lor decât alte animale.

Acest lucru pare greu de crezut dacă aruncăm o privire la știrile din ziua de astăzi. Totuși, cercetările actuale sugerează că noi am evoluat, ca specie, spre bunătate, ca să putem fi capabili să ne sportim accesul la cât mai multe resurse. Acest fapt sugerează și că ființele umane au șansa să devină primitori cu oamenii din culturi diferite. 

Pentru a-și da seama de acest lucru, cercetătorii de la Universitatea din California, Santa Barbara (UCSB) și de la Institutul Max Planck din Germania au chestionat 150 de fermieri din Bolivia, considerați un eșantion potrivit pentru acest studiu, având în vedere că ei sunt nevoiți să lucreze alături de alte persoane pentru a-și proteja pământurile. 

Cei 150 de fermieri, provenind din diverse populații care trăiesc în Bolivia, au fost rugați să joace un joc în care ei puteau dona bani străinilor care făceau parte din același grup cu ei sau străinilor parte dintr-un alt grup. 

Cei care ofereau bani puteau vedea imagini ale oamenilor cărora le făceau donația, iar celor care primeau banii, aflau numele donatorilor. Chiar dacă a fost vorba de un simplu joc, rezultatele au arătat că oamenii sunt mai degrabă orientați spre a oferi lucruri străinilor din alt grup decât cel din care fac ei parte. 

De asemenea, oamenii care petrecuseră timp în locuri diferite și care întâlniseră de-a lungul timpului o varietate de oameni, au fost mai generoși cu cei de alte etnii și religii. 

Acest studiu sugerează că este nevoie de o mai mare dorință îndreptată spre obținerea de noi resurse și experiențe directe cu oameni din afara grupului de origine, care să ajute la promovarea generozității umane, a încrederii și toleranței. 

„Suntem prea preocupați să ne gândim la conflictele dintre oameni și știm atât de puține despre faptul că oamenii sunt predispuși la toleranță și prietenie”, a explicat unul dintre cercetători, Anne Pisor.

Aceasta susține că înțelegerea mecanismului care stă în spatele acestei idei ne poate ajuta să scoatem în prim-plan prietenia care poate trece dincolo de orice graniță și să reducem volumul conflictelor, atât de mare în ultimul timp. 

Recomandarea video

Mediafax
Alexei Navalnîi a fost otrăvit. Acuzații grave aduse Rusiei de cinci state europene
Digi24
Militarii NATO, învinși de ucraineni. Un exercițiu a arătat cum o echipă mică de operatori de drone a câștigat în fața aliaților
Cancan.ro
Un nou caz Iorgulescu? În ce țară ar fi fugit Victoraș Micula după ce a fost condamnat la închisoare!
Prosport.ro
FOTO. Mihaela Buzărnescu, apariție rară în costum de baie
Adevarul
Fostă patinatoare, jefuită și ucisă brutal. A fost împușcată în propria mașină, la doar 28 de ani
Mediafax
Stubb: Imperialismul și expansiunea sunt înscrise în ADN-ul lui Putin și al Rusiei
Click
Bancnota de 2.000 de lei cu eclipsa totală de Soare din 1999 a devenit o adevărată comoară. Cu cât se vinde în 2026
Cancan.ro
De ce a ars femeia din mașina cuprinsă de flăcări în București, iar bărbatul a scăpat. Cum s-a petrecut tragedia
Ce se întâmplă doctore
O mai știți pe Fata Morgana?! Cum arată acum după ce a învins cancerul de piele. Imagini senzuale cu bruneta
Ciao.ro
Amante celebre din showbiz-ul românesc! Unele au ajuns în faţa altarului, altele au rămas doar cu amintirea
Promotor.ro
România, printre ultimele locuri din lume la adopția de mașini electrice
Descopera.ro
Balcanii și Marile Puteri. Ce se întâmpla aici în anii 1912–1913
Râzi cu lacrimi
BANCUL ZILEI. O femeie goală pușcă primește în casă curierul. Îl duce în dormitor şi...
Descopera.ro
Neuroștiință și comportament social: De ce unii oameni par că nu simt niciodată jenă?