Povestea câinilor care au salvat un oraș de la dispariție

În 1925, micul oraș din Nome a fost năpădit de o epidemie de difterie mortală. Pentru a salva locuitorii orașului, 20 de echipe de câini de sanie au transportat o anti-toxină vitală pe o distanță de mai mult de 1.000 de kilometri de gheață și zăpadă, în doar șase zile, prin cele mai brutale condiții de iarnă.

Difteria este o boală cauzată de o infecție care afectează mai ales nasul și gâtul, iar netratată, poate fi fatală. În prezent este rară, datorită vaccinurilor, dar în 1925, situația era diferită. Epidemia a venit în cel mai prost moment, când orașul Nome se confrunta cu cea mai dură iarnă din ultimii 20 de ani, motiv pentru care nu existau rezervele de ser necesare tratării bolii. Fără acestea, doctorii orașului preziceau o rată a mortalității de 100%. Cel mai apropiat loc de unde putea fi procurat serul se afla la 1.085 de kilometri, în Neana. Pe 24 ianuarie 1925, un consiliu de sănătate al orașului a votat în unanimitate folosirea câinilor de sanie pentru a transporta serul din Neana în Nome.

Acest lucru a fost posibil prin intermediul Serviciului Poștal al Statelor Unite, care folosea câini în mod regulat pentru a transporta poșta în Alaska. În mod normal, parcurgerea rutei pentru serviciul poștal ar fi durat 25 de zile, interval mult prea lung pentru salvarea locuitorilor orașului Noma, astfel câinii au parcurs ruta respectivă în mai puțin decât un sfert din durata obișnuită.

Câinii husky au fost aduși în Siberia de un negustor de blană pe nume William Goosak, la începutul secolului XX, după ce el a identificat potențialul câinilor de sanie. În prezent, astfel de câini concurează în curse de sănii epice și sunt cele mai rapide mamifere pe distanțe mai mari de 16 kilometri, potrivit BBC.