REFERENDUM 2012. PICCJ: Se fac cercetări privind conținutul listelor electorale permanente și suplimentare

Parchetul instanței supreme a anunțat, vineri, că pe rolul Secției de urmărire penală și criminalistică a fost constituită o cauză penală în care se fac cercetări privind conținutul listelor electorale permanente și al celor suplimentare folosite la referendum, fiind solicitate copiile acestora.

„Având în vedere comunicatul Curții Constituționale din data de 02.08.2012, privind datele contradictorii primite de la autoritățile publice privind numărul persoanelor aflate pe listele electorale permanente, pe rolul Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a constituit o cauză penală în care se efectuează cercetări în legătură cu conținutul listelor electorale permanente și al listelor suplimentare utilizate în referendumul din 29 iulie 2012”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Public remis, vineri, agenției MEDIAFAX.

Procurorii Secției de Urmărire Penală și Criminalistică au solicitat copiile listelor electorale permanente și ale celor suplimentare cu semnăturile alegătorilor în original Autorității Electorale Permanente și societății comerciale desemnate să realizeze procedurile tehnice, în vederea efectuării cu celeritate a cercetărilor.

ACTUALITATE Crin Antonescu: „Trebuia ca cineva să-i aranjeze lui Nicușor o întâlnire privată cu Trump. Vizita Mirabelei în SUA nu era un eveniment de mediatizat”

23:00

CONTROVERSĂ Kremlinul restricționează rețelele VPN. Singura fereastră a rușilor către lumea exterioară este închisă

22:39

„Societatea comerciala desemnată să realizeze procedurile tehnice conform articolului 431 alineatul 5 din Legea nr. 3/2000 cu modificările și completările ulterioare, a pus la dispoziția procurorilor documentele solicitate”, se mai arată în comunicatul citat.

Ministerul Public precizează că toate documentele au fost primite și sunt păstrate la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în conformitate cu prevederile hotărârii Biroului Electoral Central privind operațiunile tehnice care se realizează pentru centralizarea rezultatelor referendumului.

„S-au dispus măsurile necesare pentru îndeplinirea activităților pevăzute de articolul 431 alineatul 5 din Legea nr. 3/2000 cu modificările și completările ulterioare. Documentele ridicate sunt necesare în efectuarea activităților de urmărire penală”, a adăugat Ministerul Public.

Surse judiciare au declarat, joi, pentru MEDIAFAX, că Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție a preluat procesele verbale privind listele electorale, inclusiv cele suplimentare, referitoare la voturile de la referendum, demersul survenind înregistrării a numeroase sesizări legate de posibile fraude comise în anumite zone ale țării.

Potrivit surselor citate, procurori ai Secției de urmărire penală și criminalistică au preluat joi seară, de la Biroul Electoral Central (BEC), procesele verbale privind opțiunile electoratului, inclusiv cele exprimate pe listele suplimentare, la referendumul din 29 iulie.

Parchetele au primit, până duminică, 29 iulie, la ora 18.00, un număr de 66 de plângeri privind încălcări ale Legii referendumului, înregistrate cu număr unic de procurori, a comunicat Ministerul Public, la solicitarea agenției MEDIAFAX.

La PICCJ s-au înregistrat, duminică, 25 de sesizări privind incidente electorale, însă unele au fost trimise de mai multe ori.

Curtea Constituțională a anunțat oficial că a amânat până în 12 septembrie decizia privind referendumul, menționând că a primit date „contradictorii” privind listele electorale permanente și că a cerut Guvernului ca până la 31 august să transmită listele în baza cărora s-a organizat referendumul.

Participarea la referendum a fost de 46,24%, iar dintre alegători, 87,52% au votat pentru demiterea lui Traian Băsescu, iar 11,15% s-au pronunțat împotrivă, potrivit rezultatelor finale ale referendumului din 29 iulie, anunțate miercuri de BEC.

Guvernul se reunește vineri pentru a lua măsurile executive necesare pentru aplicarea solicitărilor formulate din partea Curții Constituționale, la ora 12.00 urmând să aibă loc, la Guvern, discuții cu toate instituțiile responsabile în actualizarea listelor electorale.

MAI a transmis CC două adrese, în prima confirmând cifra de 18.292.514 persoane cu drept de vot, iar în cea de a doua admițând că nu își poate asuma veridicitatea acesteia, iar competența de verificare a listelor revine AEP, care spune însă că nu are date proprii care să indice numărul alegătorilor.

În adresa din 1 august, MAI confirmă numărul alegătorilor anunțat înaintea referendumului de demitere a președintelui și precizează că actualizarea datelor din listele electorale permanente este o responsabilitate a serviciilor publice comunitare locale de evidență a persoanelor, din subordinea autorităților publice locale.

Răspunsul transmis CC de MAI în 2 august menționează că în liste se pot regăsi persoane decedate sau cetățeni care au plecat din țară, ceea ce ar putea afecta numărul cetățenilor din listele permanente.

Prezența persoanelor decedate pe listele electorale este explicată prin necomunicarea datelor de deces de către ofițerii de stare civilă la serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor, neoperarea datelor de către serviciile de evidență a persoanelor, necomunicarea persoanelor decedate în străinătate de către familie sau de către autoritățile străine, neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă de către primari a obligației de actualizare a listelor electorale permanente.

În ceea ce privește cetățenii români care au plecat din țară, MAI spune că aceștia au obținut documente ale statului străin în care s-au stabilit, dar figurează încă în evidențele din țară întrucât nu și-au reglementat statutul juridic față de statul român.

La rândul său, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a transmis Curții Constituționale că nu a avut atribuții privind întocmirea și actualizarea listelor electorale utilizate la referendumul din 29 iulie, acestea fiind întocmite de Direcția pentru Evidența Persoanelor și Bazelor de Date, care le-a comunicat Biroului Electoral Central.

AEP mai precizează că atribuțiile sale se referă la monitorizarea și controlul modului de întocmire și actualizare a listelor electorale permanente.

Monitorizarea se realizează prin urmărirea realizării de către primari, împreună cu serviciile publice comunitare de evidență a persoanei, la termenele prevăzute de lege, a listelor electorale permanente, precum și înaintarea acestora către judecătorii. Controlul modului de întocmire și actualizare a listelor electorale permanente constă în verificarea, la primărie, a înscrierii mențiunilor de radiere sau adăugare în lisa electorală permanentă.

Și INS a transmis Curții Constituționale că rezultatele provizorii ale recensământului din 2011 au fost publicate în 2 februarie 2012, iar cele definitive vor fi făcute publice în semestrul al doilea al anului 2013 și că rezultatele provizorii „nu permit dezagregarea pe grupe de vârstă, implicit a populației în vârstă de 18 ani și peste”.