9 Mai – Ziua (Victoriei) Europei

9 Mai - Ziua (Victoriei) Europei
Publicat: 09/05/2022, 14:44

Motto: “Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă”

La Moscova, cizma cazonă tropăie pe caldarâmul din Piața Roșie, iar tancurile încolonate și survolate de avioane de război își defilează zgomotos miile de cai putere în parada anuală prin care liderul Federației Ruse încearcă se le păstreze vie compatrioților  mândria de a fi o nație puternică. După mintea Kremlinului, a fi puternic înseamnă a stăpâni și își face demonstrația de putere în Ucraina, amenințând o pace europeană izvorâtă din victoria celui mai puternic, dar statornicită mai ales din ”eforturile creatoare” ale celor ce au supraviețuit.

În fiecare an, Moscova sărbătorește “Ziua Victoriei” în ceea ce URSS numea “Marele Război pentru Apărarea Patriei”. Așa cum menționa Cătălin Gomboș într-un articol Veridica, este ziua care “celebra, mai mult decât oricare alta, forța Armatei Roșii”. Dar ceea ce în trecut era “o zi a lumii comuniste”, a devenit sub Vladimir Putin “poate, cea mai importantă sărbătoare a Rusiei”, spune același Cătălin Gombos. Parafrazând un hit al lui Smiley, 9 mai e ziua în care, nevrând să fie un oarecare, Putin și-a scos tancul din parcare. Putin revendică influența de la Lisabona la Vladivostok, proclamând cu emfază “Eurasia”.

Europa vrea însă să rămână, în pace, doar Europa. În fiecare an, de Ziua Europei, noi ceilalți – europenii, de la Lisabona și Dublin până la Vilnius, Tallinn, Sofia sau București – sărbătorim pacea și unitatea în bătrânul continent. Data marchează aniversarea momentului istoric (9 mai 1950) reprezentat de ”Declarația Schuman”, care a propus ideea unei noi forme de cooperare politică care să facă de neconceput războiul dintre națiunile Europei. Așa s-a născut Comunitatea cărbunelui şi oţelului, piatra de temelie a UE de astăzi. Propunerea ministrului francez al afacerilor externe Robert Schuman, pusă în practică mai întâi de occidentali și mai apoi, rând pe rând, de aproape toate națiunile Europei, a făcut posibil ca pacea să fie cea mai frumoasă victorie a europenilor.

Totul s-a schimbat și bunul cel mai de preț al europenilor – pacea – este amenințat. Putin a readus războiul în Europa, forțând europenii să se pregătească pentru o lume în care suveranitatea și securitatea lor sunt puse în joc laolaltă cu chiar modelul actual al Uniunii Europene. “Supercontinentul” Eurasia se vrea remodelat sub ochii noștri. Încă înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, mulți se întrebau dacă nu cumva europenii vor fi lăsați în urmă, iar Europa va rămâne doar o anexă la un nou eșafodaj ruso-chinez. Dar invadarea Ucrainei de către Rusia schimbă totul. Războiul lui Putin are consecințe profunde pentru securitatea și economia Europei.

Vicepreședintele Comisiei Europene – Josep Borrell – spunea că, odată cu invazia din Ucraina, Vladimir Putin „ne obligă să regândim urgent multe elemente ale organizării noastre interne și ale viziunii noastre asupra lumii”. UE este forțată acum să-și construiască o strategie proprie de apărare  a securității și a valorilor care sunt însăși temelia blocului comunitar. UE va trebui să-și regândească atât structura, cât și principiile fundamentale. Odată ce Putin a readus războiul în Europa, europenii trebuie să se pregătească pentru o nouă lume, în care suveranitatea și securitatea lor sunt puse în joc. Încă din luna ianuarie, revista Time publica ideea că deja nu mai trăim în vechea ordine liberală în care regulile trebuie aplicate, iar cei care le încalcă trebuie să fie pedepsiți.

Ne regăsim, de fapt, într-o nouă ordine în care puterea trebuie echilibrată cu altă putere. Autorul, Bruno Maçães (fost secretar de stat portughez pentru afaceri europene) sublinia că SUA trebuie să hotărască dacă își pot permite să-și reducă prezența în Europa înainte ca la Bruxelles să fie creată o contrapondere adecvată pentru Rusia. Iar la Casa Albă, Biden trăiește o dilemă: să ajungă la un “mare târg” cu Moscova, iar  cele două mari puteri își vor împărți între ele Europa, sau să sprijine dezvoltarea unui nou pol european capabil să echilibreze puterea rusă? Bruno Maçães susține că Europa trebuie să devină un actor suveran în politica externă și de securitate comunitară, și cu cât ezită mai mult să acționeze în acest sens, cu atât mai mult “va permite altora să-și asume rolul de reformatori și inovatori în spațiul european”.

Amenințată cu colapsul, UE trebuie să se relanseze sistemic: nu mai ajunge să fie doar o “simplă uniune economică și monetară”, spune Joschka Fischer – fost ministru german de externe -, ci trebuie să se reconstruiască într-o uniune politică, de securitate și de apărare, în care candidații la aderare trebuie să parcurgă mai multe faze, prin îndeplinirea de standarde predeterminate referitoare la economie, stat de drept, securitate și alte domenii.

La rândul său, fostul premier suedez Carl Bildt comenta în Washington Post că, implicațiile noii situații fiind fundamentale, viitorul Europei arată “mult diferit astăzi decât acum o săptămână”.

Așa că, în timp ce la Bruxelles sunt decise noi și noi sancțiuni la adresa Rusiei, tot acolo fierbe mocnit o oală sub presiune: din ea va ieși noul model de funcționare a Uniunii Europene. Un model care ar trebui să se bizuie pe demonstrația de unitate făcută în contextul războiului din Ucraina. Un model care să facă “SuperEuropa” învingătoare și nicidecum “SuperEurasia”. Iar 9 mai va trebui să devină Ziua Victoriei Europei.