Definirea urgentă a Rusiei drept stat terorist

Definirea urgentă a Rusiei drept stat terorist
Vladimir Putin | Foto - Profimedia Images
Publicat: 15/07/2022, 11:00

Ideea de a declara oficial Rusia un stat terorist este din ce în ce mai des vehiculată în presa occidentală. Într-un articol recent din publicația Politico,  Andriy Yermak, actual șef al administrației prezidențiale ucrainene, cerea comunității occidentale să eticheteze Rusia lui Putin drept „stat terorist”. O asemenea desemnare a ar avea consecințe juridice importante pentru războiul din Ucraina. Una dintre ele: grăbirea finalului conflictului.

Ideea de bază de la care pornea pledoaria oficialului ucrainean era aceea că terorismul este o cale a violenței politice folosită nu doar de grupări  criminale împotriva unui stat. Terorismul poate fi organizat și pus în practică de forțele militare ale unui stat mai puternic împotriva populației civile a unei țări mai mici. Scopul: a determina, prin șoc și groază, populația unei țări mai mici să facă presiuni asupra propriilor ei lideri politici și militari să abandoneze rezistența armată în fața agresorului și să accepte necondiționat termenii impuși de agresor.

Andriy Yermak, care are și studii juridice solide, preciza în articolul său: ”Aliații noștri occidentali au condamnat în unanimitate atacurile fără discernământ ale Rusiei asupra țintelor non-militare, dar ar putea, de asemenea, să dea o definiție legală semnificativă acestor atrocități: Rusia s-a angajat într-o activitate teroristă pe scară largă”. Potrivit definițiilor internațional acceptate, terorismul de stat nu se deosebește prea mult de alte tipuri de terorism. Terorismul de stat este asemănător terorismului non-statal prin faptul că implică acte de violență (de inspirație politică, ideologică sau religioasă) împotriva unor civili sau a unor mase de civili nevinovați, aflați în afara unui conflict armat. Diferența cheie este că, în cazul terorismului de stat, agenții statului organizează campanii de violența împotriva civililor.

Războiul internațional împotriva terorismului nu s-a încheiat cu eliminarea amenințării Al-Qaida sau a organizației Statului Islamic. Noul flagel al terorismul care trebuie combătut acum este terorismul perpetuat de un stat precum Rusia lui Putin.

Acum două luni senatori din Congresul, atât democrați, cât și republicani, făceau presiuni ca administrația Biden să desemneze Rusia drept stat sponsor al terorismului. Rezoluția urmărea să adauge Federația Rusă pe o listă care include Coreea de Nord, Iran, Siria și Cuba.

Agresiunea Rusiei împotriva unui stat suveran ca Ucraina a fost denumită de propaganda putinistă ”operațiune militară specială”, nu război. O asemenea sintagmă, care ascunde actul de invadare a unui teritoriu suveran, condamnă și mai mult decizia militară  luată de Putin. Dacă rușii conduc doar o ”operațiune specială” acest lucru  înseamnă că toate crimele săvârșite în Ucraina se situează, de iure și de facto, în afara dreptului războiului (jus belli), cel care definește clar drepturile, obligațiile și limitele puterilor beligerante. Kremlinul se situează net în afara dreptului războiului și a normelor trasate de statele civilizate prevăzute pentru stările de beligeranță.

Dreptul războiului prevede comportamentul față de inamic. Violența militară cu care Rusia lui Putin ucide civilii ucraineni este însoțită de gesturi de terorism alimentar: furtul a zeci de mii de tone de grâu, violuri comise de militarii ruși asupra ucrainencelor, execuții sumare, gropi comune. Rusia lui Putin a ajuns în punctul în care poate fi percepută ca un fel de stat din Africa, dominat de obsesii tribale, dar având arsenal nuclear.

În plus, Rusia adăpostește pe teritoriul ei și sponsorizează o grupare teroristă denumită Mișcarea Imperială Rusă, organizație de extremă dreapta, cu viziuni rasiste și xenofobe,  grupare care se bucură de imunitate și impunitate pe teritoriul Rusiei și care a antrenat teroriști să comită un atac în Suedia. Mișcarea Imperială Rusă a servit Kremlinului drept intermediar (proxy) pentru anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea.

Un alt aspect ignorat destul de comunitatea internațională este terorismul alimentar. Grâul Ucrainei ar trebui și el păzit, prin mobilizarea internațională, de ”lăcustele” rusești. Jefuirea depozitelor ucrainene de grâu a urmărit să genereze panică în comunitatea internațională. Toți s-au temut de o blocare totală a lanțurilor internaționale de aprovizionare cu grâu ucrainean. Kremlinul vrea să dubleze șantajul energetic cu întreruperea gazelor către Occident cu șantaj alimentar. Din perspectivă rusească, grâul din Ucraina trebuie împiedicat să ajungă în diverse țări ale lumii, fluturând amenințarea cu o criză alimentară globală. A fost nevoie de gestul curajos al turcilor care au arestat o navă sub pavilion rusesc, transportând peste șapte mii de tone de cereale furate din Berdiansk, un port ucrainean din sud-estul țării ocupat de ruși.

Tot prin implicarea Turciei s-a evitat o criză majoră a exporturilor de grâu din Ucraina. Liderii de la Kiev au propus un algoritm de bază pentru operarea navigației în Marea Neagră, pentru reluarea exportului de produse agricole ucrainene. În Turcia, au existat discuții, sub egida ONU,  privind crearea unui centru de coordonare la Istanbul. Nu se știe încă dacă Rusia va respecta o asemenea înțelegere privind libertatea navelor cu grâu ucrainene prin Marea Neagră. Așa cum folosesc gazul ca armă de constrângere în masă, rușii pot oricând utiliza blocarea transporturilor de grâu ca formă de a teroriza lumea cu spectrul foametei.

Lituania este prima țară, în afară de Ucraina, care recunoaște Rusia drept sponsor al terorismului. În luna mai a acestuia an, parlamentul de la Vilnius a desemnat Federația Rusă drept sponsor al terorismului și a calificat agresiunea forțelor rusești în Ucraina drept genocid. Va fi exemplul ei urmat și de alte state ale lumii?

Bogdan Rădulescu
Bogdan-George Rădulescu, jurnalist, analist politic. Jurnalist între 1995-2015 (Radio România Internațional, Radio România Actualități). A fost corespondent la Bruxelles pentru Radio România (2011-2015), acreditat la Comisia Europeană şi la citeste mai mult