Dezinformarea, polarizarea și neîncrederea nu trec de la sine

Numărul cazurilor zilnice de COVID-19 se află, din nou, în creștere la nivel global. În acest context, dezinformarea cu privire la vaccinurile împotriva COVID-19 pare că se intensifică și ea: zeci de afirmații înșelătoare, complet fabricate sau scoase din context regăsindu-se în spațiul online, pe diverse site-uri, dar mai ales pe rețelele sociale. Deși companii precum Facebook susțin că elimină sau gestionează postările care conțin dezinformări cu privire la pandemie și vaccinuri, falsurile despre vaccinurile împotriva COVID-19 ajung în continuare la milioane de oameni.

Narațiunile au evoluat și s-au adaptat

Dezinformarea pe subiectul vaccinării anti-COVID-19 a fost vizibilă încă din martie 2020. Narațiunile despre „implantarea unui microcip” au fost printre primele care au invadat spațiul online, completate de afirmații despre „controlul populației prin microcipuri activate de tehnologia 5G”, „controlul în masă al populației”, „reducerea, decimarea sau genocidul populației”. Pe măsură ce vaccinurile au fost autorizate și administrate la nivel global, dezinformarea despre vaccinuri s-a adaptat noilor circumstanțe. Narațiunile dominante s-au axat tot mai mult pe descrierea vaccinurilor autorizate drept „seruri experimentale care nu a fost testate”, iar oamenii care au acceptat să se vaccineze drept „cobaii unui experiment medical genetic”. Aici au intervenit și o serie de comparații, după părerea mea absurde și inacceptabile, dintre vaccinurile și „experimentele medicale forțate în timpul Holocaustului”/ „experimentele medicale în lagărele de concentrare naziste”.

FLASH NEWS Mesajul premierului Republicii Moldova de Ziua Independenței: „Le mulțumesc moldovenilor pentru că au pus umărul. A fost o cale grea”

10:42

JUSTIȚIE Ce decizie s-a luat în dosarul în care Cristian Boureanu a fost cercetat pentru agresiune sexuală

10:39

La fel de proeminente au fost și narațiunile care au căutat să prezinte vaccinurile drept periculoase, susținând, în mod fals, că acestea ar conține anumite substanțe, precum oxidul de grafen, că ar cauza infertilitate, cancer/ leucemie, boli neurologice sau că „persoanele vaccinate pot transmite sau provoca anumite boli celor cu care intră în contact”. De la începutul campaniei de vaccinare, au circulat narațiuni înșelătoare cu privire la vaccinurile care ar fi „provocat moartea a zeci de mii de persoane”. Deși aceste afirmații a fost demontate deja de experți din domeniul medical, de organizațiile de fact-checking și chiar de către persoane vaccinate, aceste încadrări sunt în continuare promovate, reciclate și redistribuite periodic în spațiul public.

Un arsenal complex de tehnici menite să sădească îndoiala

Afirmațiile eronate și înșelătoare despre vaccinuri au fost promovate și transmise în diverse forme: de la date statistice denaturate sau interpretate greșit, documente, rapoarte sau articole care imitau surse științifice până la asocieri false cu universități sau organizații de prestigiu.

Frecvent, anumite date statistice publice au fost preluate trunchiat sau interpretate greșit pentru a susține unele încadrări vădit eronate despre vaccinuri, precum în cazul bazelor de date din sistemul american VAERS. Datele din acest sistem care colectează, voluntar, raportări neverificate ale evenimentelor adverse post-vaccinare din partea oricărei persoane care a fost vaccinată în SUA, sunt frecvent invocate și interpretate eronat de anumiți actori care susțin discursul anti-vaccinare, omițându-se informația-cheie că este vorba despre auto-raportare, fără verificarea veridicității. La fel de răspândite sunt și preluările trunchiate ale declarațiilor unor persoane, jurnaliști sau organizații precum Organizația Mondială a Sănătății, Agenția Europeană pentru Medicamente sau Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din SUA.

O altă practică înșelătoare este asocierea într-un mod înșelător cu o universitate de prestigiu, un institut sau un centru de cercetare recunoscut („studiu al Universității Stanford, „cercetător al Universității Harvard”, „studiu al Institutului Național pentru Sănătate din SUA”), în condițiile în care se dovedește că astfel de instituții nu au legătură cu „studiile” sau afirmațiile invocate. De altfel, regăsim, în arsenalul tehnicilor de dezinformare, și recursul la articole sau studii care nu sunt publicate într-o revistă științifică al cărei conținut să fie legitimat și revizuit de procesul de evaluare colegială (peer-review) și nici nu prezintă dovezi că a fost examinat de experți relevanți din domeniu.

Încrederea populației în vaccinuri a scăzut constant de-a lungul timpului și ca urmare a acestui bombardament coerent și sistematic desfășurat în mediul online. Persoanele care se opun, în spațiul public, vaccinării au câștigat tot mai mult teren. După cum arată și o analiză recentă, deseori există o minoritate a populației care se opune vehement vaccinării, precum și o majoritate care este dispusă să se vaccineze și este încrezătoare în imunizare. De obicei, minoritatea care se opune vaccinării este vocală și determină un grad mai mare de reticență din partea populației generale de a accepta măsurile și recomandările autorităților, „ajutată” fiind și de pauzele sau erorile de comunicare la nivel oficial și de modul în care funcționează platformele digitale. Algoritmii pe baza cărora funcționează aceste platforme (Facebook, Youtube sau Google) încurajează, din modul în care sunt proiectați, tocmai aceste voci oarecum marginale, dar foarte vocale, aducându-le, încet-încet, în mainstream și conferindu-le o aură de credibilitate și respectabilitate. Fenomen care nu se manifestă astfel doar în contextul vaccinării/ managementului pandemiei, ci reprezintă o trăsătură structurală a acestor platforme digitale.

Așa cum am repetat în diverse rânduri, combaterea sau încetinirea acestui fenomen care dăunează grav sănătății reprezintă un demers ce ar trebui să implice întreaga societate, evitându-se polarizarea, demonizarea sau ostilizarea, de cele mai multe ori din neștiință, a publicurilor ezitante. „Dezinformarea” nu va trece de la sine, la fel cum nici polarizarea sau neîncrederea publică nu vor trece de la sine. În joc sunt, în plan imediat, punerea sub control a pandemiei, deschiderea școlilor dincolo de un orizont de timp de 2-3 săptămâni, funcționarea economiei, sănătatea publică; dar în joc, pe termen mediu și lung, sunt mize la fel de importante, posibil chiar mai importante: încrederea socială, capacitatea de a gestiona alte crize și alte subiecte care vor face la fel de intens obiectul dezinformării (cum ar fi subiectul schimbărilor climatice), funcționarea noastră ca societate, prestigiul în plan extern.