Punct și de la capăt. Despre decizia Președintelui Biden de a revoca ordinul pentru prevenirea cenzurii online

Punct și de la capăt. Despre decizia Președintelui Biden de a revoca ordinul pentru prevenirea cenzurii online
Publicat: 24/05/2021, 08:44
Actualizat: 24/05/2021, 11:20

Anul trecut, pe 28 mai, Președintele de atunci al SUA, Donald Trump, semna un ordin executiv „pentru prevenirea cenzurii online” („Preventing Online Censorship”).

La aproape un an de la acel moment considerat un tip de bifurcație nu atât în ceea ce privește relația tumultuoasă a Președintelui Trump cu big tech, cât mai ales relația complicată dintre puterea politică și puterea tehnologică, noul Președinte american, Joseph Biden, a revocat respectivul ordin, decizie care merită, cu siguranță, marcată.

Un scurt exercițiu de reamintire

În mai anul trecut, Președintele Trump a avut două postări pe Twitter referitoare la votul prin corespondență, postări care susțineau că un astfel de vot va fi viciat. În premieră absolută, cele două tweet-uri prezidențiale au fost însoțite de mesaje de avertizare, utilizatorii fiind îndemnați să consulte „faptele cu privire la buletinele de vot prin corespondență” și direcționați către pagina de informații asumate de Twitter ca fiind verificate. Reacția Președintelui Trump – exprimată tot pe Twitter – a fost tăioasă, cu referiri la „CNN fake news și Washington Post”, cu acuzații că „Twitter înăbușă libertatea de exprimare”, cu promisiuni că „vom reglementa sever platformele social media sau le vom închide”.

Pe 28 mai 2020, Donald Trump a semnat, într-adevăr, ordinul executiv pentru „Prevenirea cenzurii online”. După cum știm, clash-ul dintre Președintele Trump și Twitter, în fapt, mai cu toate platformele digitale, a continuat, culminând, în urma asaltului asupra clădirii Capitoliului din 6 ianuarie 2021, cu decizia ca prezența digitală a fostului Președinte american să fie suspendată sau restricționată pe 10 platforme: Twitter, Facebook și Instagram, YouTube, Amazon Web Services, Snapchat, Reddit, Twitch, LiquidWeb și Shopify. Tot după cum știm, aceste decizii au fost întâmpinate cu reticență din partea unor personalități diverse precum Angela Merkel sau chiar Alexandru Navalnîi, iar Consiliul de supraveghere al Facebook a opinat recent că, pe fond, decizia de suspendare a contului fostului Președinte a fost corectă, dar că suspendarea nu se poate menține pe perioadă nedeterminată, iar procedura pe baza căreia s-a luat decizia este neclară.

O ambiguitate pe care mai nimeni nu știe cum să o clarifice

Ordinul de anul trecut al Președintelui Trump era structurat în jurul celebrei secțiuni 230 din Communications Decency Act, prevedere care acordă un tip de imunitate platformelor digitale pentru conținutul găzduit. În mod precis, ordinul solicita clarificarea unei ambiguități, a unei probleme de identitate care caracterizează platformele digitale. Acestea se prezintă drept infrastructuri tehnologice, arhitecturi neutre, ceea ce le scutește, în principiu, de responsabilitatea privind conținutul (responsabilitate pentru decizia editorială fie de a restricționa un conținut, fie de a-l lăsa să circule, chiar ofensator, incitator sau virulent fiind); în același timp, ele exercită o imensă putere asupra spațiului public, puterea de a seta agenda și termenii conversației publice, de a filtra, ordona și interpreta evenimentele, printr-o combinație nemaiîntâlnită până la apariția lor între factorul uman și factorul algoritmic. Cu alte cuvinte, platformele digitale oscilează, morfologic, între o infrastructură de telecomunicații și o întreprindere mass media.

„Ordinul lui Trump” solicita o clarificare din partea organismelor de reglementare: platformele digitale ori sunt neutre și nu interferează deloc cu conținutul, ori interferează cu conținutul, dar se transformă în cu totul alte entități, care nu se mai bucură de super-imunitate și cărora le sunt aplicate cu totul alte reglementări, cele referitoare, de exemplu, la mass media/ editorii de presă.

Excepționalism al Internetului sau monopol asupra spațiului public?

În analizele care s-au succedat momentului de semnare a ordinului executiv, subliniam că acesta excelează la partea de analiză a acestei ambiguități ce caracterizează platformele digitale sau a caracterului caduc al reglementărilor, dar că o profunzime similară nu poate fi întâlnită și în cazul măsurilor concrete propuse. De asemenea, opinam că politizarea și personalizarea subiectului, faptul că ordinul, repet, valid, din punctul de vedere al analizei, a fost semnat mai degrabă în cheia unei răfuieli personale cu platformele digitale, îi vor pune sub semnul întrebării validitatea și continuitatea. Lucru care s-a și confirmat.

Ce va rămâne, totuși, din această discuție?

Interesant este că, încă din timpul campaniei electorale, Președintele Biden a afirmat că este de acord cu revocarea Secțiunii 230 din Communications Decency Act, fără a detalia, însă, în acel moment. Gina Raimondo, Secretar pentru Comerț în noua administrație, a declarat, la rândul său, că susține „reforma” acestui set de prevederi, iar Lia Khan, una dintre figurile publice cu cele mai severe poziții la adresa big tech, a primit nominalizarea de a activa în cadrul Comisiei Federale pentru Comerț (Federal Trade Commission), nominalizare etichetată de reprezentanții big tech drept „radicală”.

Întrebarea care se pune este dacă puterea giganților digitali, beneficiari ai ideii de „excepționalism al Internetului” mai este compatibilă cu organizarea democratică; dacă dinamica relației dintre puterea politică și puterea monopolistă a tehno-statelor nu corodează premisele de bază ale democrației liberale, mai ales cele care vizează dreptul și capacitatea cetățenilor de a fi informați, exercitarea liberului arbitru, simetria măcar relativă dintre emițător și receptor într-un proces de comunicare mediată, simetrie fără de care cu greu se poate vorbi despre libertate de exprimare.

Crima care zguduie ţara. Frumoasa din reclame TV, găsită pe marginea drumului împuşcată de 18...
ULTIMĂ ORĂ! Doliu în sportul românesc! A MURIT în urmă cu puțin timp
FOTO. Fiica Andreei Berecleanu a încins internetul cu cel mai decoltat costum de baie. Cum...
Corina Bud, cu un costum de baie minuscul. Cum arată vedetele din România, la plajă
Fulgy, fiul secret al lui Dan Bursuc?! Ipoteză șoc: „Du-te și fă-i analizele”! Mulți s-au...
Simona Halep sare în apărarea lui Simone Biles, după valul de critici la adresa gimnastei:...
Eşti acuzat de TENTATIVĂ DE OMOR dacă faci această greşeală în trafic! Legea DURĂ pentru...
Oficial israelian: Atacul asupra petrolierului, în care a murit un marinar român, a fost comis...
Nu cumpăra aceste mașini! Au fost făcute zob în Europa
BANCUL ZILEI – Traian Băsescu livrează 1 milion de prezervative românești americanilor
Două insule grecești, la un pas de închidere. Medic: Statul elen trebuie să impună măsuri...
Elena Udrea a comis-o RAU la plajă! Şi-a ridicat picioarele şi s-a văzut…
Imagini INTIME cu scene de nuditate dintr-o lume CENZURATĂ
Chinezii au construit un câmp cu rachete nucleare! Cum arată, imaginile sunt ULUITOARE
Descoperire importantă pentru omenire, îngropată în curând. De ce s-a luat această decizie neobișnuită
Face senzaţie cu „cel mai mic bikini”. Puţine ar avea curajul să meargă aşa la...
Doliu în lumea muzicii populare. A murit la doar 43 de ani. Este ştirea momentului
SE DAU 10.000 DE EURO direct pe card. Cine sunt românii care vor primii banii...
Turcia e îngenuncheată. Localnicii și turiștii trăiesc apocalipsa, focul pârjolește tot. GALERIE FOTO
Un dar otrăvit: Sute de mii de români vor avea pensii mai mici
Uită de cumpărarea sau de închirierea unei locuinţe. Un oraş superb din Italia te va...