Relativitatea (in)compatibilității!

Politicienii se încăpățânează să ofere, aproape zilnic, exemple de “așa NU”. Adică, de cum nu trebuie să fi în politică. De fapt, chestiunea de “așa nu” nu este valabilă doar pentru politicieni și politică. Este ceva de ține de bun simț, de respectul de sine, dar și de respectul față de ceilalți. Ceilalți pe care chiar dacă i-ai convins (mințindu-i!), trebuie să ai, totuși, decența de a nu continua cu…minciuna. În fine, aceste personaje ne arată fața hidoasă a propriului lor comportament. Pentru ei, orice este discutabil. De la legislație și până la principii. Iar, când principiile devin discutabile și interpretabile, atunci totul este pierdut.

De un an de zile, Nicușor Dan ne demonstrează, zilnic, relativitatea. A început cu apa caldă. Ulterior, apa caldă s-a dovedit că era…rece. Până la urmă senzația de căldură sau rece este…relativă, nu? Același primar general încerca să ne convingă de faptul că nu este indicat să avem căldură în case. Adică, dacă ai 18 grade (în plină iarnă!) atunci este bine. De unde știa primarul? Din experiența altor țări! Țări pe care, evident, nu le-a menționat. Oricum, totul este…relativ. Vă amintiți, probabil, și episodul concediului de odihnă. Evident, tot o chestiune…relativă. De fapt, pentru Nicușor Dan chiar totul este relativ. Pare-se că el plutește într-o relativitate pe care nici chiar el nu o înțelege.

ULTIMA ORĂ Cum a reacționat Alexandru Rogobete la declarația lui Vlad Voiculescu privind datoria de 600 de milioane de euro către Pfizer

15:55

EDUCAȚIE Veste bună pentru studenți. Cine primește burse sociale de 925 lei din luna mai

15:53

Recent, Nicușor Dan a (mai!) descoperit un concept drag lui. Acela de “incompatibil”. Practic, întregul mandat de până acum al lui Nicușor Dan pare că se situează între relativitate și incompatibilitate. Termenul de “incompatibil” a devenit din ce în ce mai uzitat în limbajul cotidian. De cele mai multe ori, prin acest termen se face referire la “ceva care nu poate exista simultan cu altceva”. Cu alte cuvinte, nu poți să fii doi într-unul. Însă, este…relativ. De ce? Pentru că Nicușor Dan a demonstrat că este doi într-unul. Adică, și Primar General, dar și director general al Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB). Și, nu numai că, în viziunea lui, poate deține două funcții în același timp, însă a fost și puțin…ubicuu (și în concediu și la servici!).

Această situație pare că este un soi de haz de necaz. Însă, lucrurile sunt mult mai profunde și mai grave. Sunt profunde pentru că arată o anume tipologie a impostorului din politică. A celui ce, venind – chipurile – din zona societății civile, a ajuns să ocupe o funcție de demnitate publică. O funcție ce presupune binele general. Binele comunității pe care ai promis să îi promovezi interesele. Interesele legitime. Comunitate formată atât din cetățeni ce ți-au acordat încrederea, cât și din cetățeni pentru care propaganda electorală nu a avut niciun efect. Imediat ce s-a cocoțat pe o funcție a uitat de ce este acolo. Sau, poate, că nu a înțeles niciodată ce presupune să fii primar general. Evident, în afară de a aștepta ca un polițist local să îți deschidă portiera.

Acest model comportamental este și sursa de lehamite a cetățenilor care nu numai că nu se implică în vița societății. Dar, fug scârbiți de hidoșenia unor politicieni care nu numai că sunt impostori, dar se află într-o profundă stare de incompatibilitate. Atât din punct de vedere legal, cât, mai ales, din punct de vedere moral. Impostura politicienilor și profunda stare de incompatibilitate în care se află sunt cauza stării în care se află societatea. Însă, pentru Nicușor Dan totul este relativ. Și adevărul, dar, mai ales, starea de (in)compatibilitate…