• Publicat:
  • Actualizat:
Politică

Acasă ZMEI, afară MIEI. În 2015, Dăncilă, Grapini și alți 19 europarlamentari români susțineau CĂSĂTORIILE GAY

Referendum pentru familie. 21 de europarlamentari români aprobau în 2015 raportul Parlamentului European privind căsătoriile gay. Vezi cu câtă seninătate aceiași politicieni votează astăzi DA la referendumul pentru familie

Premierul Viorica Dăncilă și-a motivat votul favorabil din Parlamentul European pe raportul ce prevedea căsătoriile gay, că documentul respectiv îndemna instituțiile doar să se gândească legat de căsătoriile între persoanele de același sex.

„Este raportul domnului Antonio Panzeri. Acolo se spunea faptul că îndemna instituțiile să se gândească legat de căsătoriile între persoanele de același sex. Eu cred că românii se pot gândi. Categoric da (am citit raportul – n.r.). Citiți-l bine și o să vedeți. V-am spus despre ce este vorba. Instituțiile și statele membre să se gândească referitor la căsătoriile între persoanele de acest sex. Fiecare stat are dreptul să aibă o opinie și am votat pentru deoarece așa este democrația”, a declarat Viorica Dăncilă, la Focșani.

Viorica Dăncilă la referendumul pentru familie

Eurodeputatul ALDE Norica Nicolai recunoaște că a aprobat raportul din 2015, dar pretinde că a n-ar fi votat si precizarea referitoare la căsătoriile gay.

Am asigurat cu vot pentru, deoarece am votat întreg raportul, dar acest text nu l-am votat din ce îmi aduc aminte. Eu știu sigur că am votat împotriva acestei chestiuni. Era o chestiune care după părerea mea nu are relevanță în chestiunea aceasta, pentru că erau și niște texte care erau foarte corecte. Da (a dat vot împotriva acelui articol – n.r.), dar pentru că erau și chestiuni care țineau și de alte lucruri, am votat pentru, în final. Sunt mai multe voturi pe articole, depinde de dimensiunea raportului”, a comentat Norica Nicolai pentru Mediafax.

„Nu, fără punctul acela. Am votat clar contra. Am dat la mai multe, nu numai la acela. Eu cred că este raportul Lunacek. Nu, per articole pentru că a fost votul la vedere. Deci nu e niciun fel de problemă. Eu fiind de acord cu parteneriatul civil și cu recunoașterea unor drepturi. Singura poveste pe care eu am considerat-o este că România nu este totuși pregătită pentru abordarea aceasta. În diverse țări europene a durat 10-15 ani până au reușit”.

Norica Nicolai, europarlamentar ALDE

Chestionată de Mediafax dacă, în opinia ei, Parlamentul va adopta, până la finalul acestui an, un proiect de lege privind parteneriatul civil, europarlamentarul ALDE a replicat: „Nu-mi dau seama și dacă mă uit la ce se întâmplă, la ce legi au și la faptul că nu au majorități. Am văzut că nici PNL nu e de acord în momentul de față, probabil în viitorul Parlament sau anul viitor. Am văzut că nici PNL nu este de acord cu legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex „.

Aceasta a adăugat că la nivelul UE nu există sancțiuni pentru nereglementarea parteneriatului civil, deoarece sunt recomandări care țin de dreptul familiei, nu sunt chestiuni obligatorii.

„Nu există nicio repercusiune, pentru că dreptul familiei e un domeniu de subsidiaritate în tratat, este după statele membre. Sunt recomandări doar, dar nu sunt obligatorii ca celelalte sisteme. Este expres prevăzut faptul că ceea ce ține de dreptul familiei este un domeniu de reglementare al statelor membre, de subsidiaritate. Ce e obligatoriu este obligatoriu. Poți fi sancționat pentru infringement. Există procedura de infringement dacă nu aplici, dar chestiunile acestea sunt de subsidiaritate. Tocmai de aceea nu și-au pus problema de la început. Mai târziu au apărut, după anii 1987, după 1990 în special a apărut această problematică”, a explicat Nicolai.

Europarlamentarul Maria Grapini a explicat, sâmbătă pentru Mediafax, că decizia unui vot în favoarea raportului din 2015 a fost luată de grupul politic din care face parte.

„În 2015, nu era vorba de România, era vorba de un raport de la nivelul UE. Dacă nu este regulament, și nu a fost un regulament obligatoriu de aplicat, așa cum se votează în Parlamentul European restul: rezoluțiile și directivele sunt adaptate în funcție de condițiie concrete din țară. Atunci votul grupului politic din care fac parte a fost pentru rezoluția respectivă, pentru acel raport. După votarea acelui raport și alte state au făcut referendum și corect este să votezi după condițiile din țara ta”, a declarat Maria Grapini, care s-a prezentat la referendum, însă – aflând ce îi interesează pe jurnaliști – a evitat să spună în mod direct cum a votat.

„Avem voie să spunem cum am votat? Pentru că sunt două ziele până se termină votul.(…) Da, eu am fost la vot deja, la 8:30, la Timișoara. Este un maxim al democrației, având în vedere că celelalte referendumuri erau inițiate fie de Președintele României, fie de Parlament, dar nu de cetățeni. Este de datoria fiecărei părți, indiferent că sunt de partea răspunsului DA sau NU, toți ar trebui să meargă la vot pentru a demonstra că, de fapt, votul popular decide și nu, știu eu, un grup restrâns de oameni.(…) Orice Guvern trebuie să organizeze referendumul având în vedere numărul mare de semnături ale cetățenilor.(…) Ar trebui să fie un maxim de prezență la vot, fiind și pe două zile, dacă oamenii înțeleg să fructifice acest drept de a vota”, a conchis Grapini.

În anul 2015, 21 de europarlamentari români, printre care Viorica Dăncilă, Norica Nicolai și Maria Grapini, votau fără să clipească în Parlamentul European, în favoarea unui raport ce prevedea inclusiv căsătoriile între persoane de același sex, scria Pagina Europeană la acea vreme.

 

Inchide