Specialiștii Blocului Național Sindical au elaborat o serie de amendamente la proiectul de lege privind măsurile fiscal-bugetare care vizează măsuri concrete pentru reducerea risipei bugetare și întărirea responsabilității fiscale, unele dintre ele vizând banii alocați aleșilor.
Un document de 25 de pagini cuprinde amendamentele prin care specialiștii BNS susțin că se va limita alocarea unor bani către aleși, în favoarea celor cu un risc mai mare de sărăcie.
Premierul Ilie Bolojan pare să cedeze în privința impozitării drastice pentru anumiți jucători economici din piață. Băncile care dețin o cotă de piață sub 0,2% din totalul activelor nete ale sectorului bancar românesc vor plăti un impozit de doar 2% pe cifra de afaceri, în loc de 4%, cum era propunerea inițială. În primă fază, pachetul fiscal anunțat de Guvern prevedea un impozit de 4% pe cifra de afaceri pentru toate băncile din România, aplicabil atât pentru a doua jumătate a anului 2025, cât și pentru întreg anul 2026. Plenul comun al Parlamentului a fost convocat luni pentru asumarea răspunderii.
Printre propunerile BNS de amendamente se regăsesc:
„Acordarea subvenției de la bugetul de stat partidelor politice trebuie condiționată de respectarea unor principii de responsabilitate fiscală, mai ales într-un context bugetar tensionat. Subvenția publică nu poate fi acordată în mod necondiționat, indiferent de starea finanțelor publice. Este firesc ca această finanțare să fie permisă numai în anii în care România se încadrează în țintele de deficit bugetar stabilite la nivel european.
Este responsabilitatea directă a partidelor politice care dețin puterea executivă și legislativă să se asigure că România respectă angajamentele asumate în materie de deficit și datorie publică. Premierea prin alocări bugetare a celor care se fac responsabili de dezechilibrele bugetare grave ale statului nu este justificată.
În actualul context economic și social, susținerea financiară a partidelor politice de la bugetul de stat nu mai poate fi justificată, atât timp cât acestea sunt direct implicate în deciziile care au dus la depășirea sistematică a deficitului bugetar. În paralel, organizațiile sindicale, care sunt și ele forme asociative garantate de Constituție, nu beneficiază de subvenții publice, deși îndeplinesc un rol esențial în protejarea drepturilor lucrătorilor și menținerea echilibrului social.
În condițiile în care Guvernul adoptă măsuri drastice de austeritate pentru populație – înghețări de salarii și pensii, majorări de taxe, reduceri de facilități sociale – este profund inechitabil și lipsit de legitimitate să continue finanțarea partidelor din bani publici, care se fac responsabili de starea în care se afla astăzi România.
Amendamentul propus introduce un principiu de echitate și corectitudine: finanțarea partidelor politice să fie permisă doar în măsura în care statul demonstrează o gestiune bugetară prudentă, încadrându-se în țintele europene de deficit”, a motivat BNS propunerea.
„Într-un moment în care cetățenii suportă o povară fiscală crescută, iar cheltuielile publice sunt drastic revizuite, este firesc ca și instituțiile statului să își asume responsabilitatea prin comportament solidaritate bugetară. Suma forfetară acordată parlamentarilor – care nu este supusă unui control riguros și nu necesită justificare – trebuie să reflecte realitățile economice ale țării.
Este inadmisibil ca veniturile nejustificate sau necondiționate ale demnitarilor să rămână intacte, în timp ce se elimină scutiri de la plata CASS pentru pensionari, persoane cu handicap sau veterani, se majorează TVA la produse de bază și se îngheață salariile din sistemul public.
Reducerea cu 50% a sumei forfetare nu afectează dreptul parlamentarilor de a-și desfășura activitatea, ci introduce un semnal de decență și proporționalitate în cheltuirea banului public. Parlamentarii beneficiază deja de alte drepturi salariale și logistice, inclusiv indemnizație, cazare, transport și personal angajat la cabinet.
Această măsură este cu atât mai justificată cu cât în prezent, cheltuielile totale cu suma forfetară însumează peste 100 milioane lei anual, fără ca sistemul actual să permită un control riguros asupra modului în care banii publici sunt utilizați.
Într-un stat democratic, încrederea cetățenilor în instituțiile publice se clădește și prin exemplul personal al celor aleși”, argumentează BNS.
Documentul integral, AICI.
BNS a anunțat, printr-o postare pe Facebook, că a transmis aceste propuneri tuturor partidelor politice parlamentare și a solicitat sprijinul lor pentru a le include în forma finală a legii.
„Considerăm că aceste măsuri corective sunt în spiritul responsabilității fiscale și al solidarității sociale, iar includerea lor în lege poate contribui la un act normativ mai echitabil și mai sustenabil”, au transmis oficialii BNS.
Pe 4 iulie, oficialii BNS au prezentat premierului Ilie Bolojan observațiile la proiectul de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare, în cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social (CNTDS), atrăgând atenția asupra implicațiilor sociale și economice ale acestuia.
Potrivit acestora, observațiile formulate de BNS subliniază necesitatea unui dialog real și constructiv cu partenerii sociali, precum și importanța protejării drepturilor lucrătorilor și asigurării sustenabilității sistemelor publice.
„Vom continua să susținem interesele membrilor noștri și ale tuturor lucrătorilor, cu fermitate și responsabilitate”, a transmis BNS.
Sursa foto: Facebook – BNS
CITIȚI ȘI: