Antonescu BLOCHEAZĂ proiectul lui Ponta privind suprataxarea „bugetarilor de lux”

Premierul Victor Ponta și-a anunțat intenția de a introduce o taxă suplimentară pe veniturile din sistemul de stat care depășesc echivalentul a 1.000 de euro. Suprataxa de 10% ar urma să se aplice, așa cum arată ea în planurile primului-ministru, pentru diferența dintre salariul încasat și suma de 4.000 de lei. În discuțiile care au avut loc până acum, liberalii s-au opus acestei soluții.

„Nu putem accepta o asemenea propunere”, a replicat liderul PNL, Crin Antonescu, reclamând că suprtataxarea ar încălca promisiunile electorale ale USL și „nu rezolvă problema bugetară”.

În contrapartidă, Ponta avertizează miniștrii liberali să nu mai ceară fonduri, în aceste condiții. „Liberalii au spus să nu impozităm, după care eu le-am spus să nu vină la rectificare să ceară niște bani, este simplu. Ne mai gândim. Scopul principal este următorul pentru cei care au peste 1.000 de euro în zona bugetară pot să participe cu o taxă de solidaritate la efortul comun pe care îl facem pentru a da înapoi, noi dăm și azi înapoi ce a luat Guvernul Boc”, a explicat primul-ministru.

PACE ÎN UCRAINA NYTimes: Iată ce conține Planul de pace negociat în 20 de puncte pentru Ucraina

00:05

CONTROVERSĂ Caramitru se dezlănțuie pe Facebook în urma amânării de la CCR: „Ori la bal, ori la spital. Buba cu puroi trebuie spartă”

22:11

Principalii vizați, susține Ponta, ar fi directorii din companiile de stat. „Nu ne-am înțeles pe impactul bugetar, avem niște cifre diferite, eu m-am gândit tot timpul că această taxă s-ar referi și la cei din autorități, agenții, companii cu capital majoritar și integral de stat. Mă gândeam, că știu că protestează niște directori de la Mediaș, toți au peste zece mii de euro pe lună, noi ăștia care stăm pe la Guvern avem o mie de euro”, a explicat Ponta.

Președintele PNL a declarta însă că majorarea veniturilor la bugetul de stat nu trebuie să vină ca urmare a majorării taxelor.

„PNL se opune categoric oricărei supraimpozitări sau creșteri de fiscalitate, datorită atașamentului său la principiul cotei unice, dar și pentru că unul din angajamentele majore ale USL, la care ținem toții, este că nu vor crește taxele și impozitele. Pozițiile sunt clare, soluțiile nu pot veni nici pentru rectificarea bugetară, nici pentru celelalte nevoie bugetare din sume care nu sunt semnificative și care s-ar obține din taxarea veniturilor mai mari de 1000 de euro. În plan simbolic și în plan practic nu putem accepta o asemenea formulă pentru că ea, pe de o parte, încalcă angajamentele electorale, pe de altă parte nu rezolvă problema bugetară. Trebuie luate măsuri de fond pentru apariția locurilor de muncă și implicit încasările la buget”, a precizat liderul PNL.

El a ținut să adauge că orice calcul s-ar face asupra introducerii acestei taxe, niciun rezultat nu va reprezenta o suplimentară suficientă la bugetul de stat pentru a acoperi rectificarea bugetară sau alt proiect major.

Mai exact, taxa va fi destinată întregului sistem bugetar, dar și companiilor în care statul este unic acționar sau are majoritatea. Este cazul companiilor precum TAROM, Romgaz, Transgaz, Transelectrica, Nuclearelectrica, CFR Marfă, CFR Călători, CRF S.A., C.E. Oltenia, Compania Națională a Hulilei etc.

Întrucât sumele care s-ar putea colecta nu sunt de natură să aducă diferențe majore la buget, Ponta spune că își dorește să introducă taxa mai ales ca „semnal de echitate în sistemul de stat”. „Poate mai reușim să luăm ceva de la ei, pentru că plătim medici și profesori cu 1.200 – 1.500 lei, pe de altă parte cei care au zeci de mii de lei, nu ne putem atinge de ei dacă vrem să le reducem vreun salariu ne dau în judecată și câștigă. Singura variantă este o asemenea taxă”, susține Ponta.

Ce venituri ar aduce la buget suprataxa lui Ponta

O taxă de solidaritate de 10% pe salariile bugetarilor de peste 4.000 lei ar aduce venituri suplimentare de doar 10 milioane lei, la buget, iar, dacă s-ar aplica pe toate salariile, inclusiv din zona privată, și pensiile peste 4.000 lei, suma ar ajunge la circa 200 milioane lei, au declarat pentru Mediafax surse guvernamentale.

În cazul aplicării taxei doar pentru bugetarii cu salarii de peste 5.000 de lei, veniturile suplimentare s-ar cifra la circa 5 milioane de lei.

Cheltuielile cu personalul prevăzute în bugetul pentru acest an sunt de 46,2 miliarde de lei.

Sumele obținute la buget dintr-o astfel de taxă par nesemnificative pentru buget în comparație cu riscurile ca angajați cu pregătire mai înaltă și experiență să plece din sistemul public, mai ales că taxa în sine ar accentua discrepanțele de venituri.

Câți bugetari câștigă peste 1.000 de euro brut pe lună

Președintele Sindicatului Liber al Funcționarilor Publici, Sebastian Oprescu, care este și vicepreședinte al sindicatului CNSRL Frăția, estimează că în prezent există mai puțin de 120.000 de bugetari care au un venit lunar brut ce depășește echivalentul a 1.000 de euro.

„În opinia mea, nu cred că există mai mult de 10% din totalul bugetarilor care să câștige lunar peste 1.000 de euro brut. Nu există o situație exactă nici la nivelul autorităților. Dintre bugetari, cei din sistemul judiciar au salarii mai mari, și este normal. În domeniul învățământului, poate doar în învățământul universitar mai sunt salarii peste acest prag. Cât privește angajații din administrația publică, estimez că mai puțin de 5% au venituri lunare echivalentul a peste 1.000 euro”, a declarat pentru gândul Sebastian Oprescu.

El consideră că declarația făcută de premier este doar una politică și susține că sindicatul va ataca proiectul pe care îl consideră neconstituțional. 

În plus, Oprescu susține că taxa de solidaritate nu va putea fi aplicată în cazul angajaților marilor companii de stat, precum Transgaz, Romgaz, Nuclearelectrica, din motive de concurențialitate, așa cum s-a procedat și în cazul tăierilor de salarii cu 25% aplicate în vara anului 2010. 

„FMI nu a permis la acea vreme (in 2010 n.n.) tăierea cu 25% a salariilor în aceste companii de stat și pe bună dreptate. Aceste companii funcționează pe o piață concurențială, iar angajații lor ar putea să plece la privat. Așadar, această taxă de solidaritate nu cred că s-ar aplica și angajaților acestor companii de stat”, este de părere Oprescu.