Băsescu: România susține implicarea SUA ca mediator între Israel și Palestina

România susține fără rezerve inițiativa de pace a secretarului de stat John Kerry și implicarea SUA ca mediator între Israel și Palestina, a spus, duminică, președintele Traian Băsescu, la plecarea învizită de stat înIsrael și TeritoriilePalestiniene. „Obiectivul care trebuie atins: două state în pace și securitate, repet, două state, Palestina și Israel, în pace și securitate”, a insistat șeful statului.

Vizita de stat a lui Băsescu în Israel și în Teritoriile Palestiniene vine în contextul în care a zecea rundă a noului plan de negocieri pentru pace și securitate în zonă, asumată de Departamentul de Stat american prin John Kerry a eșuat, iar România este percepută în Orientul Mijlociu la „remorca” politicii externe a Statelor Unite.

În relația bilaterală, cu toate bunele intenții afișate și la București și la Ierusalim în ultimii ani de oficialii români umăr la umăr cu premierul Benjamin Netanyahu, schimburile comerciale nu au crescut din 2011 încoace decât cu 16% în 2012 ca apoi să scadă în ultimele luni.

Recent, a apărut și o dispută diplomatică după interdicția venită de la București pentru constructorii români care lucrau în șantierele israelienilor din Cisiordania.

O altă problemă, de data aceasta pentru israelieni este creșterea infracționalității în rândul imigranților români.

Harper, mai important pentru presa israeliană decât Băsescu. Șeful SRI, în delegația prezidențială

Luni, Traian Băsescu se va întâlni cu președintele Shimon Peres la reședința prezidențială, Beit Hanasi, și va avea discuții cu premierul Benjamin Netanyahu, la Guvern.

Prezența lui Băsescu în Israel, a doua de la preluarea primului mandat, după cea din 2009, a trecut însă neobservată pentru presa israeliană. Ziarele au acordat, pe de altă parte,spații semnificative vizitei simultane a premierului canadian Stephen Harper, un susținător al cauzei israeliene în conflictul cu palestinienii. Dacă Băsescu a cooptat în delegație doar pe șeful SRI, George Maior (prezență rarissimă în delegațiile vizitelor de stat), 4consilierii prezidențiali și pe deputatul pentru minoritatea evreiască Aurel Vainer, Harper vine la Ierusalim însoțit de 6 miniștri și 30 de oameni de afaceri.

Spre deosebire de Harper, invitat să se adreseze parlamentului israelian (Knesset), Băsescu se va întâlni cu șeful acestuia, Yuli Edelstein, marți, la sediul Guvernului. Originar din Cernăuți, Yuli Edelstein este deputat din partea partidului de centru-dreapta Likud Beitenu și a fost ministru pentru diaspora evreiască.

Tot marți,la Ramallah, Traian Băsescu are programate discuțiile cu Mahmoud Abbas, președintele Autorității Naționale Palestiniene, România fiind una dintre țările care au recunoscut Palestina din 1988, a doua zi după proclamare.

Dincolo de întâlnirile oficiale, președintele se va opri la Mormântul Sfânt și la Zidul Plângerii în Ierusalim la Așezământul Bisericii Ortodoxe Române la Locurile Sfinte, iar la Ramallah la Mausoleul fostului președinte Yasser Arafat.

Cum se vede în bani „relația unică România-Israel”. Povestea brânzei

În iulie 2011, aflat într-o campanie diplomatică împotriva demersurilor de recunoaștere la ONU a unui stat palestinian, Benjamin Netanyahu nu se zgârcea cu vorbele frumoase. De la Palatul Victoria până la Cotroceni, a făcut cu abilitate elogiul „relației unice, pe care vom încerca să o extindem”. O idee care urma să se traducă în bani, în schimburi comerciale, viza nici mai mult nici mai puțin decât brânza de vaci românească. „Am discutat despre brânza de vaci”, anunța Benjamin Netanyahu, după întâlnirea cu Emil Boc

„Dacă ați fost în Israel în ultimele două săptămâni, ați observat că aproape toate discuțiile se focusează pe prețul brânzei proaspete. Un motiv pentru care se discută despre aceasta este faptul că nu există suficient de multă competiție, mai ales în industria alimentară. În Israel, există multe probleme și în special pe agricultură. Voi aveți multă apă, noi puțină, noi avem mai puțin teren, voi aveți mai mult, și este nevoie de mai multă competiție în domeniul agricol și al industriei alimentare, le propunea Netanyahu producătorilor români intrarea pe piață.

De atunci, lactatele israeliene Tnuva au dispărut din supermarketurile românești, în urma crizei, iar israelienii mănâncă în continuare brânză evreiască sau, atunci când trec peste sensibilități, arăbească – mai scumpă, dar de calitate superioară.

Guvernul României și cel al Israelului s-au întâlnit într-o ședință comună la Ierusalim, dar schimbările au fost modeste. Din datele Ministerului Economiei, schimburile comerciale au crescut în 2012 cu 16%, față de 2011, până la 386,9 milioane dolari, iar exportul cu 25%.

Problema constructorilor români din colonii

Recent între România și Israel a apărut însă o dispută diplomatică, după ce de la București s-a transmis refuzul ca muncitori români să mai lucreze în colonii israeliene din Cisiordania, în contextul în care Uniunea Europeană critică activ activitățile de colonizare în zonele revendicate de palestinieni.

În decembrie, postul de radio al armatei israeliene a anunțat că negocierile eșuate în urmă cu un an s-ar fi reluat la inițiativa ambasadei Israelului în România. Anterior, Guvernul ceruse asigurări din partea Ministerului israelian de Externe că muncitorii români nu vor fi angajați pentru lucrări de construcții în coloniile din Cisiordania. Solicitarea a fost respinsă însă.

De la 1 ianuarie 2014, Uniunea Europeană interzice statatelor membre cooperarea cu instituții și companii israeliene care au activități în zone palestiniene și siriene aflate sub control militar israelian.

Jumătate de milion de „vorbitori de limbă română”

În cele trei zile cât durează vizita în Israel și în Teritoriile Palestiniene, Băsescu și-a programat și câte o întâlnire cu fiecare dintre comunitățile românești. Prima – la Ramallah, a doua la Tel Aviv, unde se află de altfel și sediul ambasadei, în capitala oficială, la Ierusalim, România deschizându-și doar un consulat.

Aici, a anunțat din timp președintele, a făcut toate diligențele să-și revadă colega de bancă din liceu stabilită în Tel Aviv.

Dacă statisticile oficiale ale Ministerului de Externe indică 212.000 de evrei originari din România sau descendenți ai acestora, Băsescu a vorbit recent, la reuniunea anuală a diplomației de la Cotroceni, de „o jumătate de milion de vorbitori de limba română în Israel”, socotindu-i probabil și pe studenții de la Universitatea din Tel Aviv unde se învață românește.

Băsescu ia distanță de Șova înainte de a ajunge la „Flacăra Veșnică”

Una dintre opririle făcute de Băsescu și în 2009, la prima vizită, când a purtat și kippa, va fi la Yad Vashem, moment care, de altfel, nu lipsește din programul nici unui oficial invitat în Israel.

Cu trei zile înainte, într-un interviu acordat postului de radio Kol Israel, Traian Băsescu s-a delimitat de controversatele declarații din 2012 ale ministrului Dan Șova legate de Holocaust. Actualul ministru pentru investiții străine a fost dat ca exemplu de „atitudini sporadice” în România, țară care recunoaște existența Holocaustului și care i-a introdus istoria în manual.

„Sunt declarații sporadice, uneori chiar ale unor oameni politici, și ne amintim cazul ministrului Șova, care creează o impresie care nu reflectă realitatea. Românii, v-o pot spune cu certitudine, nu sunt antisemiți, dar avem de lucru pentru a-i face să înțeleagă și să recunoască existența Holocaustului pe teritoriul României”, a spus Băsescu.

Controversatul Liberman

Unul dintre politicienii controversați cu care Băsescu se întâlnește a doua oară în Israel este ministrul de externe, Avigdor Lieberman, care va oferi un dejun official la un hotel din Ierusalim. Născut la Chișinău și vorbitor de limbă română, fondatorul Partidului Israel Beiteinu, este cunoscut pentru propunerea unei legi care cerea ca palestinienii să jure loialitate Israelului.

De notorietate sunt și suspiciunile de spălare de bani, fraudă și abuz de încredere la adresa sa, cu toate că autoritățile au anunțat public faptul că nu au date suficiente pentru a-l aduce în instanță.