Bolojan, somat de sindicatul din Guvern, după majorările de la Romgaz. I se cere acordarea sumei unice de 15.000 de lei

Publicat: 10 05. 2026, 18:42

Sindicatul din Guvern îl solicită lui Ilie Bolojan să fie acordată suma unică de 15.000 de lei pentru fiecare salariat eligibil. Solicitarea vine după decizia Guvernului de a oferi o majorare salarială de 6,5% începând cu 1 iunie 2026, angajaților Romgaz.

În acest sens, Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG) îi solicită lui Ilie Bolojan să adopte, în regim de urgență, o măsură prin care salariile să fie mărite în cazul personalului din aparatul guvernamental. Solicitarea este cuprinsă într-un memoriu adresat lui Ilie Bolojan și transmis, spre informare, Ministerul Finanțelor, Ministerul Justiției, Ministerul Muncii și Secretariatul General al Guvernului.

Ilie Bolojan

Ce transmite SAALG prin memoriu

Sindicatul susține că demersul nu reprezintă „o revendicare conjuncturală” și nici „o cerere de privilegiu”, ci o solicitare de tratament egal. În document se arată că Guvernul a aprobat, potrivit informațiilor publice invocate, o majorare de 6,5% a salariilor angajaților Romgaz, aplicabilă de la 1 iunie 2026.

„Problema este însă dubla măsură. Dacă această logică este valabilă pentru o companie de stat, ea este cu atât mai valabilă pentru personalul din Aparatul de Lucru al Guvernului, care gestionează, coordonează, avizează, redactează, verifică, raportează și susține mecanisme administrative de care depind accesarea fondurilor europene, implementarea PNRR, îndeplinirea jaloanelor și țintelor, derularea programelor cu finanțare externă și credibilitatea României în fața partenerilor europeni”, se arată în memoriu.

Sindicatul îi transmite lui Ilie Bolojan că atragerea fondurilor europene depinde de activitatea specialiștilor care gestionează documentația, coordonează instituțiile implicate și răspund solicitărilor Comisiei Europene.

„Acești oameni nu apar în conferințele de presă, dar fără ei nu ar exista nici jaloane îndeplinite, nici cereri de plată, nici rapoarte transmise, nici bani intrați efectiv în România”, susține SAALG, arată Stiripesurse.ro.

România a atras 108 miliarde de euro de la Uniunea Europeană

Pentru a-și susține solicitarea, sindicatul invocă date prezentate public de oficiali guvernamentali. În memoriu este citată declarația ministrului interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, potrivit căreia România a atras 108 miliarde de euro de la Uniunea Europeană și a contribuit cu 36 de miliarde de euro la bugetul comunitar, ceea ce se traduce printr-un beneficiu net de peste 72 de miliarde de euro.

Sindicatul invocă, de asemenea, cererea de plată nr. 4 din Planul Național de Redresare și Reziliență, în valoare de 2,62 miliarde de euro, reprezentând fonduri nerambursabile.

„O asemenea performanță nu poate fi revendicată exclusiv politic, în timp ce oamenii care au contribuit concret la ea sunt tratați ca o simplă cheltuială bugetară ce trebuie comprimată”, susține sindicatul.

Altfel, reprezentanții SAALG solicită Guvernului Bolojan să utilizeze „aceeași logică instituțională” precum în cazul Romgaz. SAALG solicită identificarea resurselor bugetare necesare, inclusiv din Fondul de rezervă al Guvernului, și constituirea unui grup de lucru cu reprezentanți ai instituțiilor competente pentru stabilirea soluției juridice și financiare de acordare a drepturilor salariale cerute.

„Statul român nu poate avea oameni «strategici» doar acolo unde există conducte, exploatări, profit contabil sau vizibilitate publică, iar în propria administrație centrală să considere că oamenii sunt dispensabili.

Nu se poate construi un stat eficient pe demotivarea celor care îl țin funcțional. Nu se poate vorbi despre reformă, modernizare și responsabilitate europeană, ignorând exact personalul care transformă aceste obiective din discurs politic în documente, proceduri, rapoarte, acte normative și rezultate concrete”, transmite SAALG.

SAALG susține că acordarea unei sume de 15.000 de lei sau a unei majorări salariale ar reprezenta o formă minimă de recunoaștere a muncii angajaților. De altfel, solicită un răspuns scris din partea Guvernului, precum și o întâlnire pentru discutarea unei soluții concrete.

Autorul recomandă:

Sursă foto: Mediafax Foto