CCR impune Parlamentului să pună prag la abuzul în serviciu. Opinie concurentă: Curtea nu poate stabili obligații

CCR a publicat, miercuri, motivarea deciziei sale de a respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate privind lipsa unei limite a prejudiciului pentru abuzul în serviciu, ridicată de Bombonica Prodana, fosta soție a liderului PSD Liviu Dragnea, în dosarul în care acesta este judecat pentru instigare la abuz în serviciu.

„Curtea subliniază că legiuitorul are obligația de a reglementa pragul valoric al pagubei și intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracțiu nea de abuz în serviciu, pasivitatea acestuia fiind de natură să determine apariția unor situații de incoerență și instabilitate, contrare principiului securității raporturilor juridice în componenta sa referitoare la claritatea și previzibilitatea legii”, se menționează în motivarea deciziei.

În ceea ce privește dispozițiile penale referitoare la fapta de „abuz în serviciu”, Curtea constată, în motivare, că lipsa unor circumstanțieri cu privire la determinarea unui anumit cuantum al pagubei ori a unei anume gravități a vătămării drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice face dificilă și, uneori, imposibilă, delimitarea răspunderii penale de celelalte forme de răspundere juridică, cu consecința deschiderii procedurilor de cercetare penală, trimitere în judecată și condamnare a persoanelor care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, indiferent de valoarea pagubei sau de intensitatea vătămării.

CCR consideră, tot în motivare, că dispozițiile penale în vigoare sunt formulate în sens larg și în termeni vagi, ce determină un grad sporit de impredictibilitate, aspect problematic din perspectiva art.7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și a altor cerințe fundamentale ale principiului statului de drept, această redactare constituind premisa unor interpretări și aplicări arbitrare/aleatorii.

Potrivit CCR, o asemenea omisiune are relevanță constituțională în cauza de față, având în vedere și o serie de decizii anterioare, prin care Curtea a statuat că „omisiunea și imprecizia legislativă sunt cele care generează încălcarea dreptului fundamental pretins a fi încălcat”, pentru că afectează drepturi și libertăți fundamentale ale persoanei împotriva căreia se formulează o astfel acuzație penală. Î

În aceste condiții, Curtea, fiind ținută de obligația de a interpreta o dispoziție legală în sensul de a produce efecte și pentru a da, astfel, un sens constituțional acesteia, consideră necesară instituirea unui prag al pagubei și circumstanțierea vătămării produse prin comiterea faptei, elemente în funcție de care să se aprecieze incidența sau nu a legii penale.

Dată fiind natura omisiunii legislative relevate, CCR menționează că nu are competența de a complini acest viciu normativ, întrucât și-ar depăși atribuțiile legale, acționând în sfera exclusivă de competență a legiuitorului primar sau delegat.

Judecătoarea Livia Stanciu a făcut Opinie concurentă la decizia CCR în care precizează că CCR nu poate impune obligații unor autorități publice câtă vreme ea însăși, în cuprinsul aceleiași decizii, a constatat că nu este competentă să o facă.

„În orice caz, aceste considerente, care nu se reflectă și deci nu susțin în niciun fel dispozitivul deciziei de inadmisibilitate, nu pot avea caracter obligatoriu. Soluția legislativă criticată reprezintă opțiunea legiuitorului, iar eventualele critici care tind la modificarea acesteia, invocând o omisiune legislativă, excedează competenței Curții Constituționale. Instanțele constituționale, indiferent de rolul pe care îl au sau și-l asumă la un moment dat, mai mult sau mai puțin activ, nu pot deveni legiuitori. Curțile Constituționale nu fac politica legislativă, nu creează legi, ele doar asigură supremația Constituției în limitele competenței date de legiuitorul constituant. De aceea, orice considerente care tind să acrediteze un alt rol/alte competențe ale Curții Constituționale nu pot fi reținute, iar prezenta opinie concurentă este în sensul eliminării lor din cuprinsul motivării”, arată Livia Stanciu în Opinia concurentă.

Plenul CCR a luat în ezbatere, în 6 iunie, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.248 din Codul penal din 1969, ale art. 297 alin. (1) din Codul penal și ale art. 132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, ridicată de Bombonica Prodana.

Curtea a reiterat, la acel moment, considerentele Deciziei nr. 405 din 15 iunie 2016, prin care a subliniat că revine Parlamentului sarcina de a reglementa valoarea pagubei și gravitatea vătămării rezultate din comiterea faptei de „abuz în serviciu”.

CCR a menționat, în decizie, că nu are competența de a complini acest viciu normativ, întrucât și-ar depăși atribuțiile legale, acționând în sfera de competență a Legiuitorului primar sau delegat, aceasta fiind singura autoritate care are obligația de a reglementa pragul valoric sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracțiunea de abuz în serviciu.

Bombonica Prodana, fosta soție a lui Liviu Dragnea, a invocat, la un termen din luna martie, o excepție de neconstituționalitate privind lipsa unei limite a prejudiciului pentru abuzul în serviciu.

Avocatul acesteia a precizat, în sala de judecată, că se impune trimiterea excepției spre CCR pentru că, în cazul Bombonica Prodana, prejudiciul este sub 50.000 euro și nu ar intra sub incidența penală.

Cererea de sesizare a Curții Constituționale a fost susținută de către toți avocații din cauză, inclusiv cel care îl reprezintă pe Liviu Dragnea.

„Am văzut că toți avocații susțin. L-am întrebat (pe avocat, n.r.) și a spus că este o cutumă: când un avocat susține sesizarea CCR, toți susțin. Ceea ce constat eu este că marea problemă în România rămâne în continuare abuzul în serviciu”, a motivat Liviu Dragnea, la acel moment, după ședința de judecată, acțiunea avocatului său.

Astfel, excepția de neconstituționalitate a fost formulată, pe lângă Bombonica Prodana, de Alesu Floarea, Balaban Constantin Claudiu, Botorogeanu Adriana, Dragnea Nicolae Liviu, Gheorghe Nicușor, Marica Valentina Mirela, Marineci Ionel, Miloș (fostă Ogrinja, fostă Drăghici) Rodica, Stoica Anisa Niculina, Șefu Olguța, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecție a Copilului Teleorman, potrivit ordinii de zi a CCR.

Procurorul de ședință al DNA s-a opus, la acel moment, sesizării CCR precizând că deja există o decizie a curții privind sintagma „în mod defectuos”, explicată prin „încălcarea legii”.

Instanța a dispus ca procurorii să depună la dosar precizări referitoare la decizia CCR, pentru fiecare inculpat în parte. Concret, judecătorii au cerut DNA să explice ce legi au încălcat inculpații din dosar. Ulterior, Instața supremă a sesizat, însă, CCR.

Guvernul a trimis la CCR, la jumătatea lunii mai, un punct de vedere prin care solicită respingerea excepției formulate de fosta soție a lui Liviu Dragnea, privind lipsa pragului valoric pentru abuzul în serviciu.

Guvernul este una dintre instituțiile abilitate să trimită puncte de vedere în astfel de situații. Procedura prevede ca ministerul Justiției să formuleze o opinie care ulterior este însușită de Guvern, ceea ce s-a întâmplat și în acest caz.

Ministrul Justiției la acel moment, Tudorel Toader, a precizat, și el, că punctul de vedere asumat de Guvern referitor la excepția de neconstituționalitate ridicată de Bombonica Prodana a fost întocmit de ministerul Justiției, el apreciind că nu crede că acest act l-ar fi supărat pe liderul PSD Liviu Dragnea.

„(…) Prin decizia 405, CCR a admis excepția de neconstituționalitate cu privire la sintagma >. Ori de câte ori cineva se raportează la 405, critica este inadmisibilă. Prin urmare, dacă ne raportăm la 405, este inadmisibilă. Dacă ne raportăm la lipsa pragului, nu este problema Guvernului, a ministerului, e problema exclusivă a CCR, care va stabili că trebuie sau că nu trebuie”, a mai spus Tudorel Toader.

În acest dosar, alături de Liviu Dragnea, a fost trimisă în judecată fosta soție a acestuia, Bombonica Prodana, sub acuzația de abuz în serviciu, dar și Floarea Alesu, la acea vreme director executiv al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Teleorman, fiind acuzată de abuz în serviciu și instigare la fals intelectual.

De asemenea, în cauză sunt judecați Ionel Marineci, fost șef serviciu în cadrul Complexului de servicii destinat copilului și familiei, Rodica Miloș și Olguța Șefu, la data faptelor director executiv adjunct al D.G.A.S.P.C. Teleorman, Valentina Marica, fost șef al Complexului de recuperare, Nicușor Gheorghe, fost șef al Serviciului Administrativ, Patrimoniu, Tehnic, Aprovizionare, Constantin Balaban, la data faptei șef al Complexului de servicii destinate copilului și familiei, Adriana Botorogeanu și Anisa Stoica la data faptelor funcționari publici în cadrul D.G.A.S.P.C. Teleorman.

Potrivit procurorilor, „în perioada iulie 2006 – decembrie 2012, Dragnea Nicolae Liviu, în calitate de președinte al Consiliului Județean Teleorman, respectiv de președinte al organizației județene a unui partid politic, cu intenție, a determinat-o pe inculpata Alesu Floarea, la acea vreme director executiv al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Teleorman să își încalce atribuțiile de serviciu prin menținerea în funcție și implicit plata drepturilor salariale pentru două angajate ale aceleiași instituții. În realitate cele două persoane și-au desfășurat activitatea la sediul organizației județene Teleorman a partidului politic al cărui președinte era suspectul Dragnea Nicolae Liviu, aspect cunoscut de acesta din urmă”.

Astfel, precizează DNA, persoanele angajate formal au primit în total suma de 108.612 lei, sumă cu care Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Teleorman s-a constituit parte civilă în procesul penal.

În ceea ce o privește pe Bombonica Prodana, procurorii spun că „în perioadele 3 martie – 1 august 2008 și 3 iulie 2009 – 1 august 2010, în calitate de coordonator al Complexului de servicii destinate copilului și familiei și în calitate de șef Serviciu secretariat din cadrul DGASPC Teleorman, prin încălcarea cu știință atribuțiilor de serviciu, deși a cunoscut faptul că două subordonate, încadrate în funcția de referent la instituțiile pe care le conducea, nu s-au prezentat la serviciu și nu au respectat prevederile contractului individual de muncă și fișa postului, nu a întreprins niciun demers de sancționare a persoanelor respective”.

Mai mulți inculpați au anunțat că își recunosc faptele, apelând astfel la procedura simplificată de judecată.