Au fost „Toți pentru Justiție”, acum sunt toți împotriva ei. USR și liberalii care îl susțin pe Bolojan critică deciziile judecătorești pe bandă rulantă

„Justiție, nu corupție” strigau în cor membrii și simpatizanții USR, atunci când rivalii lor politici erau vizați de procurori. Dar atunci când dosarele îi vizează chiar pe ei, foștii apărători ai Justiției îi acuză pe judecători că fac „jocurile sistemului”.

Deși cu câteva zile înainte de Congresul Extraordinar, Tribunalul Ilfov suspendase efectele a două hotărâri ale Biroului Politic Național, prin care erau sancționați parlamentarii liberali care ar fi votat învestirea guvernului Veștea, gruparea Ilie Bolojan a mers mai departe și a organizat forul de conducere.

Tribunalul București a dat, ieri, prima lovitură judiciară liderului liberal, Ilie Bolojan, care a vrut să preia controlul total asupra PNL. Printr-o ordonanță președințială, magistrații au suspendat provizoriu executarea și efectele Consiliului Național din 19 iunie, actul care a convocat Congresul Extraordinar, unde Bolojan și-a reconfirmat mandatul de președinte, cu moțiunea „Modernizare cu rădăcini”. În tabăra useristă, continuă sfidările și contestațiile la adresa deciziilor judecătorești. Asaltul PNL la adresa instanțelor a determinat  Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție, Tribunalul București să reacționeze dur.

Dominic Fritz a luat primăria pe persoană fizică

Dominic Fritz sfidează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care l-a declarat în conflict de interese și conduce în continuare Primăria Timișoara. Edilul minimalizează decizia justiției din România și anunță că merge la CEDO să-și caute dreptatea, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a menţinut hotărârea Curţii de Apel prin care a fost găsit în conflict de interese.

După ce Tribunalul Timiș a suspendat mai multe hotărâri ale Consiliului Local Timișoara, prin care administrația locală a aprobat reorganizarea unor structuri din primărie și din instituțiile subordonate, primarul Fritz a refuzat să aplice efectele hotărârii judecătorești.

Mai mulți angajați ai administrației timișorene au mers ieri la Primărie dar nu au fost lăsați să își reia activitatea, motiv pentru care a fost chemată poliția. Fritz nu i-a primit la serviciu pe angajații pe care i-a concediat abuziv, deși instanța suspendase deciziile de concediere până la judecata pe fond.

“E-he, s-au dus vremurile în care useriștii erau toți pentru justiție. Justiția era bună doar când îi plesnea pe alții. Acum, când îi plesnește pe ei, ignoră hotărârile judecătorești. A stabilit instanța că HCL e suspendat, deci nu produce efecte, astfel că funcționarii trebuie să-și continue activitatea ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat? A zis. Și ce? Fritz a luat primăria pe persoană fizică. Bine, Fritz a luat și prefectura tot pe persoană fizică, odată ce prefectul refuză să pună în executare hotărârea judecătorească definitivă prin care același Fritz a fost declarat în conflict de interese, cu consecința revocării din funcția de primar. S-a făcut referendum la USR și s-a decis că Fritz rămâne, iar prefectul USR ascultă de partid, nu de justiție. Până i-o face unu’ plângere penală pentru refuzul de executare a unei hotărâri judecătorești…”, a comentat fostul al ANAF, Sebastian Bodu, pe Facebook.

Pentru unii mumă, pentru alții ciumă e justiția și când vine vorba de manifestarea în care Ilie Bolojan și-a propus epurarea PNL de “elementele” care au îndrăznit să conteste și să i se opună lui și liniei globaliste.

Reacție dură de la vârful PNL după decizia Tribunalului București: Nu mai este un simplu conflict politic

Sloganul “fără penali în funcții publice” pare să fi fost uitat, altfel nu se explică reacțiile de la vârful noii conduceri liberale, după decizia Tribunalului București.

„Un atac împotriva autonomiei unui partid politic și împotriva regulilor democratice”, a reclamat secretarul general al PNL, Robert Sighiartău, după suspendarea deciziei partidului privind convocarea Congresului din 21 iunie.

El a anunțat că partidul va „folosi toate căile legale și democratice pentru a apăra Partidul Național Liberal, votul membrilor săi și principiile democratice” și că „totul va ieși la lumină”.

„Au încercat să schimbe conducerea PNL din interior. Nu au convins. Au pierdut. Au făcut alianță cu PSD și AUR pentru a da jos Guvernul Bolojan, astfel încât Ilie Bolojan să piardă funcția de prim-ministru și apoi să poată fi înlăturat din fruntea Partidului Național Liberal. Au eșuat”, a scris Robert Sighiartău, pe Facebook.

Liberalul a amintit și de decizia Tribunalului Ilfov de a suspenda decizia PNL de a nu vota Guvernul Veștea și cea privind excluderea liberalilor care nu respectă prima hotărâre, unde contestația liberalilor care i se opun lui Bolojan a fost “admisă în doar două ore, fără citarea PNL și fără posibilitatea de a-și exercita dreptul la apărare”.

„La Tribunalul București au cerut suspendarea hotărârilor Consiliului Național și ale Congresului PNL, adoptate prin votul membrilor Partidului Național Liberal. Au obținut suspendarea unor hotărâri ale Consiliului Național, deși acesta avusese deja loc, iar deciziile adoptate își produseseră deja efectele”, a continuat Robert Sighiartău.

„Nu mai contestă doar o conducere. Contestă votul și voința membrilor Partidului Național Liberal! Acesta nu mai este un simplu conflict politic. Este un atac împotriva autonomiei unui partid politic și împotriva regulilor democratice”, a mai declarat secretarul general al PNL.

CSM și Tribunalul București denunță presiuni asupra instanțelor

Consiliul Superior al Magistraturii și Tribunalul București au reacționat dur după acuzațiile PNL la adresa instanțelor, în urma deciziei de ieri prin care disidenții liberali au obținut o primă victorie. Astfel, Tribunalul Bucureşti respinge acuzaţiile formulate de Partidul Naţional Liberal, potrivit cărora “bătăliile politice din partid s-au mutat în justiţie”, şi consideră „neavenite” presiunile exercitate asupra judecătorilor prin astfel de declaraţii publice în timp ce dosarele sunt în curs de soluţionare.

Într-un comunicat de presă, conducerea instanţei arată că desemnarea unor judecători specializaţi pentru cauzele privind persoanele juridice, inclusiv partidele politice, reprezintă o măsură managerială prevăzută de lege, menită să eficientizeze activitatea Tribunalului Bucureşti şi să contribuie la unificarea practicii judiciare.

Astfel, Tribunalul Bucureşti respinge acuzaţiile formulate de Partidul Naţional Liberal, potrivit cărora „bătăliile politice din partid s-au mutat în justiţie”, şi consideră „neavenite” presiunile exercitate asupra judecătorilor prin astfel de declaraţii publice în timp ce dosarele sunt în curs de soluţionare.

Și CSM a reacționat într-un comunicat, în care subliniază că „independenţa judecătorilor şi respectarea autorităţii instanţelor judecătoreşti constituie garanţii esenţiale ale dreptului la un proces echitabil şi ale statului de drept”.

În urma comunicatului de presă al Partidului Național Liberal privind hotărârile pronunțate de Tribunalul București și Tribunalul Ilfov în litigiile referitoare la Congresul Partidului Național Liberal, Consiliul Superior al Magistraturii denunță escaladarea fără precedent a discursului public îndreptat împotriva instanțelor judecătorești și reafirmă că independența justiției reprezintă unul dintre fundamentele ordinii constituționale democratice.

CSM: Declarațiile PNL sunt fără precedent

Secţia pentru judecători reafirmă că independenţa justiţiei reprezintă „unul dintre fundamentele ordinii constituţionale democratice” şi avertizează că hotărârile judecătoreşti pot fi contestate doar prin căile legale de atac.

„Hotărârile judecătoreşti pot fi contestate exclusiv prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege, iar nu prin transferarea litigiilor în spaţiul public şi prin mesaje susceptibile să exercite presiuni asupra instanţelor”, arată Secţia pentru judecători.

Reprezentanţii CSM califică declaraţiile PNL drept „fără precedent”, apreciind că gravitatea acestora este amplificată de faptul că provin din partea unei formaţiuni politice implicate într-un litigiu aflat pe rolul instanţelor.

USR-iștii și problemele lor cu justiția

Mai mulți lideri marcanți ai USR, cu probleme reale în justiție, au întors armele împotriva deiziilor date de instanțe sau au fost acuzați de imixtiuni în procesele desfășurate în sălile de judecată.

Este cunoscută intervenția lui Cătălin Drulă, din pandemie, când a spus că dosarul privind achiziţia de vaccinuri este „cel mai mare malpraxis judiciar” pe care l-a văzut de când a intrat în politică și că reprezintă „un atac politic” la Opoziţie. El l-a susținut pe colegul său, fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, acuzat în dosar, pe lista  candidaţilor USR la europarlamentare.

„Nu se potriveşte nimic în această poveste. Este cel mai mare malpraxis judiciar pe care l-am văzut de când sunt în politică. E un dosar – nu înţeleg de unde vine, am nişte bănuieli, despre unele dintre ele a scris şi presa. Înţeleg că domnul procuror de acolo are convingeri antivacciniste. Înţeleg că domnul Bologa, care a fost şeful DNA şi nu a fost destul de comod cu actuala Putere, a fost schimbat pentru că i s-a părut că acest dosar nu are structură, nu se susţine”, spunea Cătălin Drulă.

În acest caz, CSM s-a sesizat din oficiu cu privire la posibila încălcare a independenţei procurorilor din cadrul DNA, în raport cu afirmaţiile formulate de liderii unui partid politic.