Decizia ICCJ în cazul Radu Mazăre. Ce se va întâmpla în continuare cu primarul Constanței

„Respinge cererea formulată de inculpatul Mazăre Radu Ștefan de revocare a măsurii preventive a controlului judiciar dispusă prin încheierea nr. 337 din 09.04.2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală în dosarul nr. 1513/1/2014”, se arată în decizia luată marți de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ).

Primarul Radu Mazăre trebuie astfel să respecte în continuare toate obligațiile care i-au fost impuse prin măsura controlului judiciar, respectiv: să se prezinte la procurori, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanță ori de câte ori este chemat; să anunțe dacă își schimbă locuința; să se prezinte la Poliția Municipiului Constanța în zilele stabilite în programul de supraveghere sau când este chemat; să nu părăsească țara.

ECONOMIE Val de insolvențe în comerț și construcții în primele 8 luni din 2026. Orașul cu cele mai multe firme care nu își mai pot plăti datoriile

19:21

EMISIUNI Duminică 4 octombrie 2026, de la ora 19.00, Gândul prezintă MARTORII- POVESTEA ADEVĂRATĂ A PORNOGRAFIEI ROMÂNEŞTI

19:00

Cererea lui Radu Mazăre trebuia să se judece luni, însă ICCJ a stabilit un nou termen pentru marți, după ce magistratul Rodica Cosma, căreia îi fusese repartizat dosarul, s-a abținut să judece, pe motiv că tot ea a respins anterior propunerea procurorilor DNA de arestare a primarului Constanței, în dosarul în care este cercetat pentru luare de mită privind construirea locuințelor sociale din cartierul „Henri Coandă”. Astfel, dosarul a fost repartizat aleatoriu unui alt judecător, care marți a dat o decizie în această cauză.

Edilul a declarat luni, la intrarea în sediul ICCJ, că intenționează să dea în judecată statul român și să ceară daune pentru că anchetatorii l-au băgat „la beci” folosind „peste limitele legale” documente cerute de la autoritățile din Liechtenstein.

În cererea de ridicare a măsurii controlului judiciar, obținută de MEDIAFAX, avocații lui Mazăre au arătat că procurorii români ar fi comis nereguli în aplicarea comisiei rogatorii, context în care Ministerul de Justiție din Liechtenstein a notificat instituția similară din România. Aceștia susțin că procurorii DNA au folosit ca probatoriu și documente legate de Elan Schwartzenberg, în ciuda „condițiilor imperative” impuse de magistrați din Liechtenstein.

Potrivit avocaților, această situație este „fără precedent”, susținând că „toate care au fost administrate în legătură cu Radu Mazăre (…) sunt nule de drept ca urmare a faptului de necontestat că procurorii români au încălcat condițiile imperative impuse de judecătorii din Liechtenstein cu privire la utilizarea documentelor din cauza lui Elan Schwartzenberg în dosarul prezent”.

„Procurorii români au extins urmărirea penală față de Radu Mazăre și pentru alte fapte care nu au fost inițial avute în vedere la momentul solicitării comisiei rogatorii «uitând să ceară permisiunea judcătorului din Liechtenstein de a utiliza aceste documente în cazul în care apare o modificare a considerațiilor juridice asupra faptelor» (…). Deși puteau să o facă, procurorii români nu au înțeles să solicite noi comisii rogatorii pentru încuviințarea de la judecătorul din Liechtenstein a utilizării documentelor”, au mai arătat avocații în cerere.

În solicitarea depusă la ICCJ, demersurile anchetatorilor sunt descrise de avocați drept „o încercare abuzivă de umilire publică” a lui Radu Mazăre.

„Prin evaluarea documentației aparținând societăților domnului Elan Schwartzenberg, s-a adus de asemenea o gravă atingere drepturilor personale patrimoniale (societăți comerciale și persoane fizice) cu privire la operațiuni financiare legal realizate”, mai susțin avocații edilului.

Pe de altă parte, în solicitare se arată că nu sunt indicii în sensul că Mazăre ar avea intenția de a se sustrage urmăririi penale prin părăsirea țării, mai ales că acesta, într-un alt dosar de corupție, s-a prezentat la toate termenele de judecată de la Curtea de Apel București. În același context, se arată că, dată fiind calitatea de primar a lui Mazăre, acesta trebuie să fie în țară în cea mai mare parte a anului, cu excepția perioadelor de concediu.

Totodată, în cererea adresată instanței supreme, se reclamă faptul că, după aproximativ cinci luni de la punerea lui Mazăre sub control judiciar, „nu s-a desfășurat nicio activitate de urmărire penală, cu atât mai mult una care să implice prezența acestuia”.

În dosarul locuințelor sociale „Henri Coandă”, primarul Constanței este acuzat de procurorii DNA că ar fi primit 175.000 de euro de la omul de afaceri Avraham Morgenstern pentru ca acesta să câștige contractul pentru construirea caselor. Mazăre mai este acuzat că nu a trecut în declarațiile de avere din 2012 contul personal deschis la banca din Israel în care a primit, în septembrie 2011, 95.000 de euro de la Elan Schwartzenberg.